După ce surse politice au transmis joi dimineață că Rareș Bogdan a fost audiat la DNA în dosarul Romarm, fiind chemat de procurori în calitate de martor în dosarul privind achiziţiile de materiale neconforme pentru fabricarea măştilor de protecţie în timpul pandemiei, eurodeputatul PNL a transmis că nu a fost astăzi prezent la DNA, dar că a fost întrebat și a răspuns „extrem de direct" că nu a avut „nicio legătură cu numirea domnului Țuțu la Ministerul Economiei", făcând referire la Gabriel Țuțu, care a fost recent demis din funcția de director general al Romarm.

„Am văzut și eu stenogramele care au apărut în spațiul public. Erau 398 de pagini. Singura mea emoție în legătură cu aceste stenograme și vă relatez o discuție avută cu soția mea, în dimineața în care au apărut aceste stenograme. Așa cum se discută de peste 100 de ani în orașul lui Bucur, mulți se laudă cu ce relații au cu diverși oameni politici. Soția mea m-a întrebat dacă am vreo emoție și m-a întrebat dacă apare prin stenograme că aș fi fost cu vreo femeie pe undeva. I-am spus că nu am nicio emoție și nici cu vreo femeie nu am fost, asta pentru că te iubesc doar pe tine”, a spus Rareș Bogdan. 

În ceea ce privește dosarul măștilor falsificate în perioada pandemiei, Rareș Bogdan a spus că nu are nicio legătură. „Nu am fost astăzi la DNA, am fost aici. În dosarul Romarm, cel cu achizițiile de măști, respectiv cu numirea unor persoane în conducerile unor companii, am fost întrebat, am răspuns extrem de direct, de sincer și cred că undeva la câteva fraze - nu am avut nicio legătură cu numirea domnului Țuțu. Eu am crezut că e o poreclă, nu l-am cunoscut personal, n-am avut nicio legătură cu numirea dânsului în vreo funcție la nivelul Ministerului Economiei”, a precizat politicianul liberal în fața jurnaliștilor aflați la Parlament după ședința Biroului Permanent Național al PNL.

Conform DNA, pe fondul pandemiei generate de virusul COVID-19, în perioada 19 martie 2020 - 16 septembrie 2021, Gabriel Ţuţu, în calitate de director general al Romarm, cu încălcarea dispoziţiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte şi o societate controlată de Alexandru Piţurcă, în condiţii dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziţie publică ce vizau cumpărarea a şapte utilaje neconforme de producere a măştilor de protecţie.