Fostul președinte Traian Băsescu a declarat, în direct la Digi 24, că decizia lui Nicușor Dan de a merge în Polonia pentru a-l susține pe primarul Varșoviei a fost una inspirată.
Şeful armatei germane, Carsten Breuer, a ordonat armatei ca, până în anul 2029, să fie deplin echipată cu arme şi alte materiale, arată un document consultat duminică de Reuters. Până în 2029, Rusia şi-ar putea reconstitui forţele suficient pentru a ataca teritoriul NATO, potrivit estimărilor lui Breuer şi ale altor responsabili militari ai NATO.Documentul, intitulat „Priorităţi directoare pentru creşterea pregătirii de luptă”, semnat de Breuer pe 19 mai, anunță că Germania va atinge obiectivul cu ajutorul fondurilor puse la dispoziţie prin relaxarea „frânei datoriilor”, adoptată în martie.În directive, Breuer stabileşte priorităţile în privinţa armelor care ar trebui achiziţionate sau dezvoltate cel mai urgent şi care reflectă, în parte, priorităţi ale NATO prezentate anterior. Printre ele, Breuer menţionează întărirea apărării aeriene epuizate a Germaniei, în special în scopul interceptării de drone.Anul trecut, surse au declarat pentru Reuters că NATO va cere Berlinului să îşi mărească de cel puţin patru ori capacităţile de apărare aeriană, mergând de la sisteme cu rază mai lungă, precum Patriot, până la sisteme cu rază scurtă de acţiune.O altă prioritate este, potrivit documentului, lansarea de lovituri de precizie în profunzime, spre ţinte aflate la distanţe de peste 500 km şi mult în spatele liniilor inamice.În plus faţă de ordinul de refacere a stocurilor de muniţii ale Germaniei, Beuer mai dispune armatei să îşi crească ţintele pentru toate tipurile de muniţii.Alte priorităţi enumerate în document sunt extinderea rapidă a capacităților de război electronic şi crearea unui sistem rezilient de „resurse ofensive şi defensive” în spaţiu.
Partidul „România în acţiune”, formaţiune politică neparlamentară, dar cu reprezentare locală în administraţii din judeţele Prahova şi Dâmboviţa, lansează iniţiativa: „Aducem Turul doi înapoi la primărie”, prin care susţine şi strânge semnături pentru reintroducerea a două tururi de scrutin la alegerile pentru primari.
Marea Britanie și UE au convenit să impună Rusiei o serie de noi sancțiuni economice, după ce speranțele de încetare a focului cu Ucraina au eșuat. Un ministru francez a comentat că este timpul să „sufocăm” economia rusă. Însă rămâne neclar ce efect vor avea noile măsuri, în contextul în care Vladimir Putin a căpătat o experiență remarcabilă în ceea ce privește depășirea dificultăților economice, scriu analiștii politici citați de publicația americană The Conversation.
Două grupuri anarhiste au revendicat sabotajul rețelei electrice din zona Cannes, susținând că au vrut să perturbe Festivalul de Film și să lovească în industria militară franceză. „Excelenţa franceză înarmează NATO şi sădeşte moartea”, spun autorii, care critică dur legătura dintre cinema, industrie și geopolitică.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, cunoscut pentru amenințările nerealiste, a sugerat că „zona tampon” anunțată de Moscova pe 22 mai ar putea ocupa aproape întreg teritoriul Ucrainei.
O cursă internaţională Tokyo-Houston a fost deviată spre orașul american Seattle după ce un pasager a încercat să deschidă uşile avionului în timpul zborului, potrivit poliţiei, citată de NBC News.
Un deal extrem de abrupt, o roată de brânză Double Gloucester de 3 kilograme și sute de participanți care se rostogolesc haotic la vale. Așa arată cursa de pe Cooper’s Hill din Marea Britanie, considerată cea mai periculoasă competiție sportivă din lume, unde accidentările sunt garantate, iar câștigătorii ajung adesea direct la spital, scrie CNN.
Preşedintele interimar Ilie Bolojan a transmis, duminică, un mesaj pentru românii din diaspora, cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni, în care arată că statul român are obligaţia să fie prezent, atent şi deschis faţă de diaspora, să asculte, să înţeleagă şi să construiască politici care să îi sprijine.
Un număr tot mai mare de tineri americani aleg creștinismul ortodox. Este un fenomen în creștere, consemnat de Biserica Ortodoxă din America (OCA), cea care a realizat și un studiu în acest sens. Majoritatea noilor convertiți sunt bărbați, care spun că pandemia i-a împins să caute o nouă credință. O fac din nevoia de a da un sens vieții lor, din răzvrătire față de banalul cotidian sau chiar din pură curiozitate. Nu se alătură oricărei biserici răsăritene, ci în speță celei rusești, cu numeroase lăcașuri pe teritoriul Statelor Unite. Aici dau de părintele Moses McPherson, un personaj ieșit parcă din revistele cu supereroi, care le promite o reîntoarcere la valorile tradiționale, dar și o rețetă infailibilă care să-i facă „mai masculini”, se arată într-un reportaj al jurnaliștilor BBC.