Zeci de spitale din România funcționează în clădiri pe care ar fi trebuit să fie pus lacătul. Sunt un real pericol pentru bolnavi. Un astfel de exemplu este spitalul județean din Brăila, unde clădirea în care funcționează unele dintre cele mai importante specializări are 100 de ani și nicio consolidare la activ. Aproape incredibil de conceput – asistentele vopsesc ușile vechi de lemn, ca să mai păcălească ochii vizitatorilor. Bolnavii știu însă că intră în spitale de care se tem, iar medicii le părăsesc pentru că nu vor să muncească în locuri în care nu-și pot trata pacienții așa cum au învățat. Imagini și mărturii, într-un nou episod Pacient în România.

Pereți care se sfărâmă, geamuri sparte, asistente care vopsesc ușile... Așa arată un spital din România anului 2023 – spitalul 3 din Brăila. În timp ce în alte colțuri ale Europei, pacienții sunt salvați prin terapii inovatoare și aparatură de ultimă generație, la noi, în cele mai multe orașe, medicina a încremenit în timp. Spitalele stau să cadă, iar bolnavii sunt îngroziți că locul care ar trebui să le aducă vindecarea îi poate îmbolnăvi mai rău.

„Un alt virus, pleci mai grav decât vii, eu am fost internat la oncologie. Nu pot sa zic dezastru că e prea puțin”, spune un pacient.

Spitalul 3 din Brăila este de fapt o clădire a celui mai mare spital din județ. Un loc în care de un veac s-au făcut doar cârpeli. Dovadă stau și imaginile pe care le-am surprins când am ajuns noi – ca să mai stingă din imaginea deplorabilă a clădirii, câteva asistente vopsesc o ușă. „Ne organizăm cum putem. Trebuie, până ajungem să schimbăm lemnăria, paturile, tocurile ferestrelor să reziste, să ameliorăm treaba”, Dragoș Voicu, directorul medical al Spitalului Județean Brăila.

Clădirea are peste 100 de ani vechime, este o clădire monument istoric, se vede de afară cat e de deteriorată, are geamuri sparte, uși din lemn, iar înăuntru este faianțată. În această clădire veche funcţionează, ortopedia, oncologia şi alte secţii ale Spitalului Județean Brăila. În total, 600 de pacienți sunt internaţi aici în permanenţă. Medicii doar speră la ziua când vor lucra într-un spital modern.

„Toți ne-am dori saloane moderne, cu 2 paturi, cu toaletă proprie, cam cum se discută azi în Europa, dar fiind o clădire veche ea este upgradată la maximum”, spune Cristian Pricop, medic coordonator.

Autoritățile județene spun că au în plan să modernizeze clădirea cu bani europeni, dar proiectul e la început, încă nu au primit banii. Oficialii spun și că procesul e dificil pentru că vorbim de un imobil trecut în categoria monumente istorice și e nevoie de multe avize. Însă nici celelalte clădiri ale spitalului judeţean nu arată mai bine. Şi ele au deja 40 de ani vechime și puține îmbunătățiri. Ca și cum nu era de ajuns, aceste lipsuri crunte sunt dublate de lipsa de medici. Și vorbim chiar de secții vitale ale spitalului: terapie intensivă, cardiologie, pediatrie și chirurgie.

„Normativul la urgență e de 20 medici urgentiști, noi suntem acum șapte medici, un coleg se pensionează la 1 iulie, vom rămâne șase”, spune Adina Georgescu, medic primar de urgență.

Șase medici pentru 150 de pacienți, pentru că atâția ajung zilnic la unitatea de urgențe a spitalului din Brăila. De altfel, numărul bolnavilor care merg la urgență a explodat în ultimii ani la nivel național – aproape 2 milioane de la începutul anului, un record al ultimilor 5 ani. Asta, în condițiile în care, medicina de urgență e unul dintre domeniile cu lipsă acută de personal. Pentru unii șefi de spitale, singura speranță este...

„Să se satureze Occidentul de medicii români și să se întoarcă înapoi cei care au plecat”, mai spune Dragoș Voicu, directorul medical al Spitalului Județean Brăila.

Și nu doar la urgență e criză de personal. De exemplu, medicina de familie e pe cale de dispariție. Marian Baciu este medic de familie de 10 ani, după ce a renunţat la medicina de urgenţă. Are înscrişi pe liste 3 mii de pacienţi. Spune că, în lipsa medicinei primare, bolnavii merg la urgenţe, chiar dacă nu sunt într-o stare gravă.

„Vor fi sufocate și spitalele, și UPU-rile, din câte știu și acolo e deficit de personal și ca să facă față la necesitățile și urgențele care sunt. Este și va fi foarte greu”, spune Marian Baciu, medic de familie.

„Pregătirea în rezidențiat în medicina de familie ar trebui să constituie prioritățile majore al oricărui program de guvernare pe 10 ani de acum înainte”, susține Gindrovel Dumitra, vicepreşedintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).

Cu atât mai mult cu cât jumătate dintre medicii de familie au peste 62 de ani, adică s-ar putea pensiona, iar numărul doctorilor care au sub 40 de nu ajunge nici măcar la o mie. „Este sumbru pentru că anii trec și timpul nu te iartă, iar la un moment ajungem la o vârsta și nu mai putem profesa și din spate nu mai vine mare lucru”, adaugă medicul Marian Baciu.

„Fapt care aduce o amenințare destul de serioasă asupra acordării serviciilor medicale pentru viitorul apropiat. Ar fi un dezastru pentru ceea ce înseamnă acordarea de servicii medicale de bază”, completează vicepreşedintele SNMF, Gindrovel Dumitra.

Iar viitorul nu arată deloc promițător. Chiar dacă vom construi cele 27 de spitale din PNRR, dar şi cele regionale, există riscul să rămână nişte clădiri goale, fără medici. În România, politica de atragere a personalului sanitar aproape că nu există.