O delegație a guvernului afgan condus de talibani participă la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, după o propunere a ministerelor ruse de a elimina mișcarea islamică de pe lista organizațiilor teroriste interzise, dar experții cred că este doar primul pas pe care vrea să-l facă Vladimir Putin pentru a se apropia din nou de talibani, transmite dw.com.

O delegație a guvernului afgan condus de talibani a ajuns la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, după o propunere a ministerelor din Rusia de a elimina mișcarea islamică de pe lista organizațiilor teroriste interzise.

În timp ce președintele rus, Vladimir Putin, nu a vorbit direct despre această chestiune, el a spus că mișcarea a fost necesară pentru a construi legături cu talibanii și cu actuala conducere din Afganistan.

Hans-Jakob Schindler, expert în Orientul Mijlociu la Counter Extremism Project (CEP), consideră că Ministerul rus de Externe ar putea aștepta ceva în schimbul scoaterii talibanilor de pe lista grupurilor teroriste, dar acest lucru ar putea fi mai ușor de spus decât de făcut.

„Talibanii sunt întotdeauna foarte dispuși să accepte concesii în avans”, a spus Schindler, „dar lucrurile se complică atunci când vine vorba de reciprocitate”.

Thomas Ruttig, co-fondator al Afghanistan Analysts Network, a interpretat recentele deschideri ale Kremlinului ca fiind „un fel de tactică fragmentată, avansând spre recunoașterea oficială cu pași foarte mici, ceva de care talibanii vor fi cu siguranță mulțumiți”.

Atât Schindler, cât și Ruttig sunt de acord că următorul pas după scoaterea talibanilor de pe lista organizațiilor teroriste ar putea consta în recunoașterea oficială de a-i recunoaște ca putere legitimă în Afganistan.

Moscova a păstrat legături informale cu talibanii din 2015, iar Rusia este suspectată că a livrat arme mișcării în trecut.

În martie 2022, ambele părți și-au asumat relații diplomatice oficiale. Cu șase luni înainte, în august 2021, luptătorii talibani au preluat guvernul Afganistanului într-o acțiune rapidă care a fost întâmpinată cu puțină rezistență. După 20 de ani de implicare, forțele armate occidentale și reprezentanții diplomatici care au sprijinit fostul guvern au părăsit rapid țara.

Talibanii au fost anterior la putere în Afganistan între 1996 și 2001. Două decenii mai târziu, întoarcerea talibanilor a însemnat, de asemenea, restaurarea interpretării lor înguste a legii islamice și, odată cu aceasta, restricționarea largă a drepturilor fundamentale ale omului, în special pentru femei și fete.

Niciun stat nu a recunoscut oficial talibanii ca guvern legitim al Afganistanului, iar Rusia a listat mișcarea ca organizație interzisă din 2003.

Kazahstanul a fost prima țară care a eliminat talibanii de pe lista organizațiilor teroriste în 2023, iar experții cred că Rusia ar putea urma exemplul la forumul său economic în curs, dar Schindler crede că ar fi o „bâlbâială diplomatică” să anunțe un astfel de pas fără a aștepta nimic în schimb.

Expertul în diplomație a adăugat că pașii Rusiei spre normalizarea relațiilor cu talibanii au fost calculați și au venit cu riscuri limitate.

„Aproape că nu contează dacă Rusia îi scoate pe talibani de pe lista teroriștilor sau nu, atâta timp cât Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite din New York îi menține pe talibani pe lista sa de sancțiuni”, a spus el. Lista de sancțiuni a ONU este obligatorie din punct de vedere juridic pentru Rusia.

Pentru a evita încălcarea acordurilor de sancțiuni ale ONU, Rusia a avut grijă să invite la Sankt Petersburg reprezentanți talibani care nu au fost vizați în mod specific.

Potrivit oficialilor ruși, comerțul de anul trecut dintre cele două țări a înregistrat o creștere și a depășit pragul de un miliard de dolari, a spus Schindler. Cu toate acestea, „un miliard de dolari ar putea fi enorm pentru economia Afganistanului, dar nu este mult pentru economia Rusiei”, a adăugat el.

Ruttig consideră că aprofundarea legăturilor cu regimul taliban face parte dintr-o încercare de politică externă chineză și rusă de a umple un vid de putere geopolitică care a urmat retragerii Occidentului din 2021 și de a-i aduce pe talibani într-o aliniere anti-occidentală.

Schindler a adăugat că îmbunătățirea legăturilor ar putea fi, de asemenea, determinată de considerente economice și de speranțele că solul afgan este bogat în minerale relevante din punct de vedere strategic, care pot fi exploatate numai dacă se aduce pacea în țară și se instalează infrastructura adecvată.

Ruttig a adăugat că Kabul ar putea să nu fie o prioritate pentru Moscova în termeni de politică externă, dar Moscova este interesată să transforme Afganistanul într-un hub pentru infrastructură.

Un alt factor de luat în considerare este atacul terorist din martie de la Moscova, efectuat de Statul Islamic în Khorasan (ISIS-K). Ruttig crede că acest lucru trebuie să fi trezit interesul Moscovei de a aprofunda contactul cu actualul regim de la Kabul.

Dar experții nu au căzut de acord asupra modului în care talibanii ar putea ajuta Moscova să minimizeze orice risc terorist. În timp ce Ruttig crede că talibanii au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a combate așa-numitul „Stat Islamic”, Schindler crede că Moscova presupune în mod fals că talibanii au respins ISIS-K, enumerând două motive pentru care această presupunere ar fi incorectă: în primul rând, mulți membri ISIS-K au făcut parte anterior din mișcarea talibană și, în al doilea rând, mulți membri talibani actuali sunt ideologic foarte apropiați de ISIS-K.

Schindler a spus că, pentru a supraviețui din punct de vedere politic, lupta talibanilor împotriva ISIS-K va trebui să fie "delicat echilibrată".