Comisia Europeană (CE) şi-a convocat, vineri, ambasadorul de la Viena, Martin Selmayr, pentru discuţii la Bruxelles, după ce Austria şi-a manifestat public indignarea faţă de o intervenţie în care acesta a acuzat guvernul austriac că şi-a diminuat prea puţin dependenţa faţă de gazul rusesc şi plăteşte Moscovei „bani însângeraţi”, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres. 

„Toţi ştim că diplomaţia ţine nu doar de conţinutul adecvat, ci şi de tonul corect (...) Alegerea cuvintelor din partea şefului reprezentanţei noastre în Austria a fost nu doar inutilă, ci şi inadecvată”, a declarat în faţa presei un purtător de cuvânt a Comisiei Europene, Balazs Ujvari, care a subliniat că un ambasador al UE „trebuie să-şi gândească cu atenţie fiecare cuvânt”.

Germanul Martin Selmayr, fost secretar general al Comisiei Europene şi între anii 2012-2018 şef de cabinet al fostului preşedinte al acestei instiuţii, Jean-Claude Juncker, era atunci considerat unul dintre politicenii cei mai influenţi de la Bruxelles.

Miercuri, el a spus în timpul unei dezbateri publice că Austria trimite Moscovei „bani însângeraţi” pentru că nu-şi reduce şi mai mult importurile de gaz natural rusesc.

„Oh, Dumnezeule! 55% din gazul austriac continuă să vină din Rusia (...) Bani însângeraţi sunt trimişi zilnic în Rusia”, a spus reprezentantul Comisiei Europene. El s-a declarat de asemenea surprins că nimeni la Viena nu iese în stradă pentru a protesta împotriva acestor importuri de care, consideră el, Austria s-ar putea lipsi, pentru că este o ţară „bogată”.

După aceste afirmaţii, şeful reprezentanţei Comisiei Europene a fost convocat pentru discuţii la Ministerul de Externe austriac. Între timp şi Comisia Europeană l-a convocat la Bruxelles pentru „o discuţie cu ierarhia sa asupra acestei chestiuni”, a anunţat purtătorul de cuvânt al Comisiei menţionat mai sus, care a mai spus că executivul comunitar a contactat guvernul austriac pe această temă.

Într-o declaraţie acordată ulterior cotidianului austriac Die Presse, Selmayr a motivat că afirmaţiile sale au fost un răspuns pe care i l-a adresat unui necunoscut care a acuzat UE de comportament „belicos” prin ajutorul militar oferit Ucrainei şi care ar fi spus că preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, are mâinile pătate de sânge.

În perioada scursă de la începutul războiului din Ucraina, Comisia Europeană a criticat şi ea Austria pentru că nu ar face suficiente eforturi pentru a-şi diminua dependenţa de gazul rusesc. În mesajul transmis vineri, executivul comunitar menţionează însă că statele UE, inclusiv Austria, s-au angajat să-şi reducă rapid importurile de gaz rusesc şi să le elimine complet pe termen mediu, cu termen ţintă anul 2027.

Până la declanşarea invaziei ruse, în februarie 2022, circa 80% din gazul natural importat de Austria provenea din Rusia. Actualul guvern austriac a reuşit între timp să reducă acest procent, dar invocă faptul că societatea austriacă OMV are cu cea rusă Gazprom un contract valabil până în anul 2040 şi imposibil de reziliat fără penalităţi. Austria încearcă să-şi diversifice aprovizionarea cu gaz natural, dar un impediment îl constituie şi lipsa ieşirii la mare.