Ministrul Finanţelor, Tanczos Barna, a afirmat, sâmbătă, că instituţia trebuie să fie pregătită în orce moment pentru eventuale cheltuieli neprevăzute, acesta fiind şi cazul eventualei recompense pentru pentru recuperearea obiectelor de tezaur furate în Olanda, scrie News.ro. Tanczos Barna nu a avansat o sumă, precizând că are încredere în anchetatori.

Tanczos Barna, a fost întrebat, sâmbătă, dacă există pregătită o anumită sumă pentru eventala recompensă pentru recuperearea obiectelor de tezaur furate în Olanda. Acesta a afirmat: „Eu, ca ministru al Finanţelor, trebuie să fiu pregătit tot timpul, trebuie să avem pregătit tot timpul rezerve în buget pentru asemenea situaţii şi vă asigur că dacă va fi nevoie, cu siguranţă, Ministerul Finanţelor va putea să acorde sumele necesare pentru aşa ceva”.

Totodată, ministrul Finanțelor s-a declarat încrezător în mersul anchetei: „Eu sunt încrezător în evoluţia anchetei de acolo şi sunt încrezător în rezultatele pe care le va oferi poliţia olandeză şi sper ca acel tezaur să se întoarcă atât cât se poate de repede, în ţară”.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, recent, că nu exclude polibilitatea de a oferi o recomensă "pe măsura valorii uriaşe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român şi identitatea noastră naţională".

Cei trei suspecţi arestaţi în cazul furtului obiectelor de aur dacice de la Muzeul Drents din Assen rămân după gratii, după ce judecătorul de instrucţie a prelungit vineri arestul lor preventiv cu 14 zile, relatează RTV Drenthe, preluată de News.ro.

Între timp, restul exponatelor care au făcut parte din expoziția „Dacia, regatul aurului și argintului", au fost aduse vineri seară în România. Transportul special a fost escortat de la Aeroportul Internațional Otopeni de Brigada Specială a Jandarmeriei.

Pe lângă cele patru exponate care au fost furate, Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice, tot de aur, în expoziția de la Muzeul Drents din Olanda au fost prezentate publicului 600 de alte obiecte. Acestea au revenit vineri seară în țară cu un avion al companiei KLM și au fost descărcate în zona de cargo a aeroportului.

De la Otopeni, exponatele au fost transportate sub paza Brigadei Speciale a Jandarmeriei, la sediul Muzeului Național de Istorie a României, din centrul Capitalei.

Suspecţii reținuți de anchetatorii olandezi sunt doi bărbaţi şi o femeie, din Heerhugowaard. "Ei sunt suspectaţi de implicare în spargerea muzeului şi furtul a patru comori valoroase de artă românească", a informat Parchetul din Olanda, care precizează că ancheta este în curs de desfăşurare. Un judecător de instrucție a decis vineri prelungirea arestului preventiv al celor trei pentru încă 14 zile.

Emanuel Petac, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor, consideră că jaful de la Muzeul Drents nu a fost comis pentru a topi aurul, ci la comandă. Potrivit expertului, este posibil ca piesele din tezaur să ajungă în colecția unui miliardar excentric, totuși, șansele de recuperare sunt mari.

Petac compară furtul recent cu braconajele arheologice de la Sarmizegetusa, din anii 2000, când autoritățile au reușit să recupereze jumătate din artefactele furate.

„Fără îndoială, situațiile de acest gen sunt foarte complexe și dinamice, dar le putem compara cu ceea ce s-a întâmplat acum 20-25 de ani, în jurul anului 2000 – faimoasele braconaje din Munții Orăștiei. Atunci, anchetele au început la câțiva ani după ce braconajele se derulaseră, fie pentru că nu s-a știut, fie pentru că braconierii și cei din spatele lor au avut protecția unor reprezentanți ai autorităților de la acel moment. (...) Cu toate astea, s-a recuperat circa jumătate din ceea ce știm că s-a braconat acolo”, a explicat Petac.

În cazul jafului de la Muzeul Drents, expertul este optimist: „Acum, șansele de recuperare sunt mult mai mari.”

Petac exclude varianta ca hoții să fi sustras obiectele doar pentru aur, sugerând că jaful a fost organizat pentru un colecționar.

„Nu, orice se poate întâmpla, dar părerea mea personală, din perspectiva cuiva care de decenii a fost implicat în tot felul de investigații, este că e foarte puțin probabil ca cineva să fi vrut doar aurul. Nu te duci să arunci în aer un muzeu ca să iei niște obiecte pentru a le topi și vinde. Dacă sunt un hoț și vreau două kilograme de aur, dau spargere la un magazin de bijuterii. Nu mă duc să arunc în aer un muzeu ca să fur și apoi să topesc aurul. E mult prea complicat și prea laborios. Probabil că este un furt la comandă”, a explicat el.

Expertul mai atrage atenția că sistemele de securitate nu i-au descurajat pe hoți, aceștia acționând în forță. „Erau camere, i-a filmat și afară, dar nu le-a păsat. Asta arată că sistemele de supraveghere erau performante, pentru că nu au intrat prin efracție, probabil nu puteau. Așa că au intrat ca la mină, au aruncat în aer pereții muzeului, fără să le mai pese de nimic. Au furat cât au putut până să vină poliția, în cinci minute”, a adăugat Petac.