Pierderea vânzărilor realizate pe piaţa din Europa ar putea reduce la jumătate veniturile din exporturi realizate în acest an de grupul rus Gazprom, ceea ce ar însemna o diminuare semnificativă a taxelor colectate de statul rus, potrivit unei analize realizată de Reuters.

Exporturile Gazprom, unul din cei mai mari contribuabili din Rusia, au scăzut după ce Vladimir Putin's „operaţiunea militară specială” declanşată în Ucraina de preşedintele Vladimir Putin a declanşat sancţiuni occidentale şi o parte din livrările de gaze ruseşti spre Europa au fost oprite.

Potrivit calculelor Reuters, veniturile realizate de Gazprom de pe urma vânzărilor pe pieţele externe au scăzut în luna ianuarie 2023 până la 3,4 miliarde de dolari, de la 6,3 miliarde de dolari în luna ianuarie a anului trecut, ca urmare a reducerii livrărilor de gaze spre Europa. Dacă această tendinţă va continua, veniturile realizate de Gazprom din exporturi ar putea să se înjumătăţească pe ansamblul anului 2023, comparativ cu 2022, când volumul exporturilor realizate de grupul rus s-a redus cu aproape jumătate.

Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, nu mai dă publicităţii informaţii cu privire la rezultatele sale trimestriale. Cu toate acestea, bugetul statului rus a înregistrat un deficit de 1.760 miliarde ruble (24 miliarde de dolari) în luna ianuarie, ca urmare a scăderii veniturilor din energie şi exploziei cheltuielilor. Moscova se bazează pe veniturile din petrol şi gaze, care anul trecut s-au cifrat la aproximativ 11.600 miliarde de ruble, şi a fost nevoită să înceapă să recurgă la rezervele sale valutare pentru a acoperi un deficit bugetar agravat de costul conflictului din Ucraina.

Potrivit cifrelor comunicate chiar de Gazprom, în 2022 volumul exporturilor companiei a scăzut cu 46%. Conform calculelor Reuters, în pofida diminuării volumului exporturilor, este posibil ca gigantul rus să fii câştigat anul trecut 80 de miliarde de dolari, graţie preţurilor mai mari la hidrocarburi, ceea ce a majorat pe cale de consecinţă şi veniturile din taxe ale statului rus, care a beneficiat şi de pe urma majorării taxelor pentru gaze precum şi de pe urma dividendelor generoase plătite de Gazprom acţionarilor, adică în principal statului rus.

În prima jumătate a anului trecut, Gazprom a făcut un profit net record de 2.500 miliarde ruble (34 miliarde de dolari), graţie creşterii preţului gazelor pe pieţele internaţionale. După acea, la fel ca multe alte firme ruseşti, Gazprom a încetat să mai dea publicităţii rezultatele financiare.

CEO-ul Gazprom, Alexei Miller, un aliat al lui Putin, a spus că grupul a plătit anul trecut 5.000 de miliarde de ruble sub formă de taxe la bugetul federal şi bugetele regionale, fiind responsabil pentru aproape o cincime din veniturile la bugetul federal.

Însă 2023 ar putea să fie un an mai dificil deoarece preţurile internaţionale la gaze au scăzut şi cantitatea de gaze furnizate Europei este mult mai mică decât cea din primele luni ale anului trecut.

Gazprom nu a oferit estimări cu privire la exporturile sale de gaze pentru acest an. Însă în conformitate cu prognozele unor analişti, exporturile în afara Comunităţii Statelor Independente ar putea ajunge la 50-65 miliarde metri cubi, excluzând livrările spre China.

„Livrările spre Turcia ar putea să se cifreze la 30-32 miliarde metri cubi, cele spre China ar putea să se majoreze până la 25-30 miliarde metri cubi în 2023 iar cele spre CSI de aproximativ 25 miliarde metri cubi, nu vor putea să înlocuiască piaţa UE”, susţin analiştii de la Loko-Invest.

În 2022, exporturile Gazprom în afara fostei URSS au scăzut cu peste 45% până la 100,9 miliarde metri cubi, de la 185,1 miliarde metri cubi în 2021.

Ministerul rus al Economiei mizează în 2023 pe un preţ de 700 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze exportată de Gazprom. Dacă aceste calcule se vor adeveri, veniturile Gazprom din exporturi ar putea să se situeze între 35 şi 46 de miliarde de dolari în acest an, potrivit Reuters, citată de Agerpres.

Cu toate acestea, analistul firmei de brokeraj BCS, Ronald Smith spune că dacă preţul mediu va fi apropiat de 615 dolari pentru 1.000 de metri cubi, „atunci veniturile din exporturile europene ar putea scădea până la 40 de miliarde de dolari”.