• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2023-09-23 08:00:24
  • Sursa:
The Guardian: Unul din trei europeni voteaza cu partide populiste sau extremiste. „Ar putea fi doar varful icebergului” Imagine

Aproape o treime din europeni votează acum cu partide populiste sau extremiste, potrivit unui nou studiu citat de The Guardian. Politicile anti-sistem se bucură de un sprijin tot mai mare în întreaga Europă, ceea ce ridică semne mari de întrebare pentru partidele care practică așa-zisa politică „mainstream”.

O analiză realizată de peste 100 de politologi din 31 de țări au descoperit că la alegerile naționale de anul trecut 32% dintre alegătorii europeni au votat pentru partidele anti-sistem, în comparație cu doar 20% la începutul anilor 2000 și 12% în anii '90.

În urma studiului condus de Matthijs Rooduijn, politolog de la Universitatea din Amsterdam, s-a descoperit și că jumătate dintre alegătorii anti-sistem au votat cu partide de extremă dreapta – aceștia fac parte din grupul care se extinde cel mai rapid.

„Există fluctuații, dar trendul de bază este că cifrele continuă să crească”, a spus Rooduijn. „Partidele mainstream pierd voturi; partidele anti-sistem câștigă voturi. Contează, pentru că multe cercetări arată acum că atunci când populiștii ajung la putere sau influențează puterea, calitatea democrației liberale scade.”

Proiectul PopuList a fost lansat acum cinci ani în parteneriat cu The Guardian. Anul acesta, a identificat 234 de partide anti-sistem în Europa, inclusiv 165 de partide populiste (cele mai multe dintre ele de extremă dreapta sau extremă stânga). Numărul partidelor de extremă dreapta identificate este aproape dublu față de cel al partidelor de extremă stânga (112 – 61).

În combinație cu o ideologie de bază de dreapta sau de stânga, populismul împarte societatea în două grupuri opuse și omogene – grupul „persoanelor pure” contra „elitei corupte” – și susține că toate politicile ar trebui să reprezinte o expresie a „dorinței poporului”.

Criticii spun că populiștii, atunci când ajung la putere, de cele mai multe ori distrug normele democratice, subminează justiția și media sau restricționează drepturile minorităților, uneori atât de profund încât consecințele guvernării lor se simt mult după ce și-au încheiat mandatul.

„Pentru populiști, tot ceea ce stă între 'dorința poporului' și procesul politic este rău”, a spus Rooduijn. „Asta include toate acele forme vitale de control și echilibru: presa liberă, justiția independentă, protejarea minorităților, care sunt o parte esențială a democrației liberale.”

Italia și, mai nou, regiunea nordică, în special Finlanda și Suedia, sunt zonele din Europa în care populiștii de dreapta au ajuns recent la putere, alăturându-se Ungariei lui Viktor Orban și Poloniei conduse de Partidul Lege și Justiție.

În plus, în Austria, Partidul Libertății (FPO) s-a distanțat confortabil în sondaje cu un an înainte de alegeri, în Germania, AfD a ajuns pe locul doi cu 22% din voturi, iar, în Franța, Marine Le Pen pare că va obține cele mai bune rezultate ale sale în cursa pentru președinție.

Cu toate că în Spania partidul Vox a pierdut peste o treime din locurile în parlament, partidele populiste și rebele ar putea decide cine va câștiga alegerile din Slovacia, Polonia și Olanda în următoarea perioadă. În Grecia, trei partide anti-imigraționiste de dreapta au câștigat mai multe locuri în parlament la alegerile din iunie.

„Partidele de extremă dreapta, în special, și-au mărit cu adevărat baza de alegători și construiesc coaliții de votanți cu îngrijorări foarte diferite”, a spus Daphne Halikiopoulou, un cercetător de politică comparată de la Universitatea din York și co-autor al PopuList.

„Problema lor cea mare a fost mereu imigrația. A rămas acolo, dar preocupările culturale le aduc acum doar o mică parte din electorat. Au mers mult mai departe de acei suporteri de bază, profitând de o întreagă gamă de îngrijorări ale alegătorilor... se diversifică.”

Pentru unii, subiectele cele mai importante erau carantinele și vaccinurile, precum și, din ce în ce mai mult, discuțiile privind războiul cultural: sexul / genul, istoria, simbolurile identității naționale, dar și criza climatică. Alții s-au legat de costul ridicat al traiului și de războiul din Ucraina.

Persoane care „niciodată nu au votat sau nu te-ai fi așteptat să voteze” cu partidele de extremă dreapta au început din ce în ce mai mult să caute alte opțiuni: „femei mai în vârstă, alegători de la oraș, clasa de mijloc educată – sutn dispuși să dea democrația la schimb pentru altceva, să spună: 'Știu că liderul acesta este autoritar, dar măcar el va aduce stabilitate economică'”, a explicat Halikiopoulou.

Andrea Pirro, un alt co-autor al studiului și politolog al Universității din Bologna, a spus că „mainstream-ul” - marile partide de centru-dreapta și centru-stânga – sunt parțial de vină. „A avut loc o detașare progresivă de la cerințele societății”.

„Percepția că aceste partide au devenit în esență organizații care caută doar să ajungă la putere, nu răspund îngrijorărilor poporului și, astfel, sunt blamate de multe ori pentru problemele” oamenilor, a spus Pirro. „Partidele anti-sistem se prezintă ca fiind răspunsul, iar alegătorii sunt din ce în ce mai dispuși să ofere alternativelor netestate o șansă.”

Odată cu succesul, vine și rivalitatea, punctează cercetătorii. Partidele anti-sistem și de extremă dreapta se dezbină și se multiplică: în alegerile de anul trecut din Franța, spre exemplu, polemistul Eric Zemmour a lansat un partid pentru alegătorii care cred că Le Pen nu este destul de agresivă.

Sprijinul de bază pentru partidele radicale nu a crescut prea mult, potrivit lui Cas Mudde, profesorul de relații internaționale de la Universitatea din Georgia, SUA, care a definit conceptul de populism.

„Ceea ce a crescut este grupul de alegători care îi tolerează [pe populiști]”, a spus Mudde. „Cei care nu ar vota cu Le Pen în prima rundă a alegerilor prezidențiale din Franța, dar o fac în a doua rundă. Acel grup a crescut cu adevărat.”

Unii analiști susțin că temerile că Europa „va cădea pradă extremei drepte” sunt exagerate și că partidele de centru sunt mai rezistente decât o arată sondajele și rezultatele alegerilor.

„Cele mai multe partide de extremă dreapta s-au mutat decisiv spre centru în privința politicilor economice și externe și a felului în care văd UE”, a spus Mujtaba Rahman de la Eurasia Group. „Deplasarea spre extrema dreaptă este puțin probabil să fie panaceul la care se așteaptă multe partide.”

Mudde este mai puțin sigur de asta: societatea s-a schimbat, centrul s-a radicalizat, iar toleranța pentru extrema dreaptă, atât în rândul publicului, cât și al elitei, a crescut. „O cotă a votului anti-sistem de 1 din 3 alegători ar putea fi doar vârful icebergului.”

Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, le-a cerut vineri, în timpul unei videoconferinţe, inspectorilor şcolari generali să sprijine școlile să-și desfășoare activitatea în condiții normale, potrivit Agerpres. Ministerul Educaţiei a transmis, din partea Institutului Naţional de Sănătate Publică, o serie de materiale informative cu privire la măsurile de prevenire a răspândirii virusului gripal.

Economie 2023-01-06 16:12:06

Curtea Constituţională a României (CCR) dezbate, joi, sesizările partidelor AUR, POT şi S.O.S. România în legătură cu Legea privind controlul utilizării spaţiului aerian şi cea care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român, relatează Agerpres.Senatul a adoptat la finalul lunii februarie, în calitate de for decizional, proiectul legislativ privind controlul utilizării spaţiului aerian.Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare o serie de măsuri pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, stabilind autorităţile şi instituţiile care au competenţe în luarea măsurilor de prevenire şi contracarare a utilizării spaţiului aerian naţional de către aeronave, sisteme de aeronave fără pilot la bord şi alte vehicule aeriene.Astfel, se va crea un nou cadru de cooperare şi coordonare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor care au competenţe în gestionarea şi monitorizarea spaţiului aerian naţional, precum şi de asigurare a respectării regulilor de utilizare a acestuia, ceea ce contribuie la creşterea siguranţei şi securităţii aviaţiei.Potrivit unui amendament, se constituie situaţii în care o aeronavă utilizează neautorizat spaţiul aerian naţional şi următoarele:* unităţile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere şi control utilizare spaţiu aerian primesc informaţii referitoare la producerea unui act de intervenţie ilicită la bordul aeronavei, chiar dacă se respectă autorizarea primită;* unităţile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere şi control utilizare spaţiu aerian primesc informaţii referitoare la existenţa la bordul aeronavei a unor substanţe sau materiale periculoase, care ar putea fi folosite într-un act de terorism;* unităţile de trafic aerian sau serviciile militare de supraveghere şi control utilizare spaţiu aerian primesc informaţii cu privire la existenţa la bordul aeronavei a unor bunuri sau persoane care, conform obligaţiilor, angajamentelor asumate de România prin tratatele internaţionale la care este parte sau sancţiunilor internaţionale instituite prin actele prevăzute la art. 1 alin. (1) din OUG nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancţiunilor internaţionale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările şi completările ulterioare, fac obiectul unor restricţii privind utilizarea spaţiului aerian naţional.Persoanele de drept public şi privat care au în proprietate, operează sau administrează obiective care necesită măsuri de protecţie contra ameninţărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord au obligaţia de a implementa şi de a menţine măsuri de protecţie a acestor obiective, prevede un alt amendament.Potrivit proiectului, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării se stabilesc: obiectivele care necesită măsuri de protecţie contra ameninţărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord prevăzute în proiect; cerinţele tehnice generale ale echipamentelor şi sistemelor prevăzute, la propunerea structurilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională.Senatul a mai adoptat, în calitate de for legislativ decizional, proiectul de lege care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român atunci când nu este instituită starea de urgenţă, de asediu, de mobilizare ori de război.Conform actului normativ, structurile desemnate din Armata României, în funcţie de necesităţile operaţionale, vor putea fi transferate, pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate, în relaţia cu comandantul forţelor armate străine care conduce o operaţie militară pe teritoriul statului român.Desfăşurarea acestor misiuni şi operaţii militare se va realiza în cazul iminenţei sau existenţei unor acţiuni, fapte sau stări de fapt, capacităţi, strategii, intenţii ori planuri ce pot afecta valorile, interesele şi obiectivele naţionale de securitate şi/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea naţională, prin afectarea caracterului naţional, a suveranităţii, independenţei, unităţii şi integrităţii teritoriale, a funcţionării normale a instituţiilor statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, a vieţii şi integrităţii fizice a cetăţenilor, prevede actul normativ.De asemenea, misiunile şi operaţiile militare se execută de către forţele armate în mod exclusiv sau cu participarea forţelor armate străine, cu respectarea legislaţiei României, a tratatelor internaţionale, acordurilor bilaterale şi multilaterale şi înţelegerilor tehnice încheiate cu forţele armate străine."Iniţierea misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român se aprobă de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în condiţiile în care indicatorii şi avertizările stabilite prin planuri arată o deteriorare a mediului de securitate internaţional sau regional şi iminenţa unor riscuri de securitate la adresa statului român", stipulează proiectul.Proiectul mai prevede că "pe timpul desfăşurării misiunilor şi operaţiilor militare, pe teritoriul statului român, cu participarea forţelor armate străine, comandantului român desemnat să conducă misiunea sau operaţia militară îi pot fi transferate, sub diferite grade de autoritate, forţele armate străine participante, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate".Totodată, "structurile desemnate din cadrul Armatei României, în funcţie de necesităţile operaţionale, pot fi transferate pentru perioade determinate de timp, sub diferite grade de autoritate în relaţia cu comandantul forţelor armate străine care conduce o operaţie militară pe teritoriul statului român, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate, semnat de către şeful Statului Major al Apărării şi prin înţelegerile tehnice încheiate în acest sens", se mai arată în actul normativ.În funcţie de dinamica situaţiei operaţionale, şeful Statului Major al Apărării poate dispune încetarea transferului de autoritate asupra forţelor Armatei României participante la misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român.Fondurile necesare participării forţelor Armatei României la misiuni şi operaţii militare pe teritoriul statului român se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale. 

Economie 2025-03-27 07:29:54

Peste 80% dintre intervenţiile în ceea ce priveşte ursul brun sunt de alungare şi aproximativ 10% sunt intervenţii de relocare, în doi ani, din totalul de peste 500 de intervenţii în baza Ordonanţei 81, a declarat, miercuri, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, citat de Agerpres. 

Economie 2023-04-05 13:43:50

Oamenii de ştiinţă din Statele Unite au reuşit să relanseze circulaţia sangvină şi funcţionarea pentru câteva ore a celulelor din organele unor porci eutanasiaţi cu puţin timp mai devreme, potrivit unui studiu care lasă să se întrevadă o rază de speranţă în ceea ce priveşte anumite utilizări medicale, dar care ridică în acelaşi timp şi o serie de întrebări de natură etică, informează AFP.

Economie 2022-08-04 07:30:02

Marea Britanie şi-a anunţat intenţia de a închide sute de organisme publice, în contextul eforturilor de reformare a statului pentru reducerea cheltuielilor şi ameliorarea productivităţii în „noua eră de instabilitate globală”, transmite Reuters.

Economie 2025-04-07 15:04:15

Dictatorul rus, Vladimir Putin, a semnat un nou decret pentru recrutarea militară semestrială, 150.000 de bărbaţi fiind chemaţi la serviciul militar obligatoriu. Regimul criminal de la Kremlin își accentuează eforturile de recrutare, în condițiile unei perioade favorabile pentru armata rusă în războiul din Ucraina.

Economie 2024-03-31 11:12:05

507 euro pe secundă pierde România din evaziune fiscală. Iar în timp ce statul abia poate aduna actualele taxe și impozite, coaliția discută despre un nou sistem de impozitare pentru a atrage mai mulți bani la buget. Ce ar fi putut face statul cu banii pe care i-a pierdut din evaziune, aflați de la jurnalistul Digi24 Kevin Kirmizigul.

Economie 2022-06-16 08:00:03

„Sezonul înfricoșător” alături de Halloween se apropie, iar pentru mulți, acest lucru este un prilej tocmai bun pentru a vizita un oraș care pare desprins din filmele de groază. Un nou raport citat de Forbes a descoperit mai multe locuri înfricoșătoare răspândite în Statele Unite și Canada. În unele, încă există povești despre spirite în care locuitorii cred.

Economie 2024-09-28 22:05:54