Medicamentele imunologice, altele decât cele incluse în programele de sănătate publică finanţate de Ministerul Sănătăţii, vor fi incluse în lista medicamentelor compensate de care beneficiază asiguraţii.
Guvernul a aprobat, în şedinţa de marţi, o ordonanţă prin care se aduc modificări şi completări Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Ordonanţei de Urgenţă nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate şi Ordonanţei de Urgenţă nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii.
Potrivit unui comunicat de presă al CNAS, contravaloarea acestor medicamente va fi suportată de la bugetul de stat, prin transferuri către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, prin intermediul Ministerului Sănătăţii. Totodată, costul serviciului medical de administrare va fi suportat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii alocat programelor naţionale de sănătate publică, scrie Agerpres.
Conform ordonanţei, acordarea serviciilor medicale spitaliceşti, de recuperare, de îngrijiri medicale şi paliative la domiciliu, a consultaţiilor de urgenţă la domiciliu, a transportului sanitar neasistat poate fi efectuată şi de furnizorii autorizaţi înscrişi în procesul de acreditare.
Ordonanţa prevede şi introducerea obligaţiei furnizorilor de servicii conexe actului medical (psihologice, logopedice, kinetoterapeutice) de a utiliza cardul naţional de sănătate în procesul de acordare a serviciilor respective decontate de CNAS, cu excepţia serviciilor furnizate la distanţă, conform prevederilor legale în vigoare.
De asemenea, ordonanţa prevede şi avizarea şi aprobarea viitorului contract-cadru, precum şi a normelor de aplicare a acestuia, până la data de 30 iunie 2023, dar şi autorizarea Ministerului Finanţelor de a introduce în bugetul FNUASS, pe măsura încasării, a sumelor provenite din protocoale încheiate de CNAS cu deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor sau cu reprezentanţii legali ai acestora, precum şi a sumelor provenite din angajamentele obligatorii asumate de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor.
„Pentru persoana asigurată care desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori şi care este asigurată la fiecare dintre aceştia pentru concedii şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, stagiul de asigurare este de 6 luni realizate la fiecare angajator, iar indemnizaţiile se calculează şi se plătesc, după caz, de fiecare angajator. Baza de calcul pentru fiecare indemnizaţie o constituie numai venitul obţinut pe fiecare loc de realizare”, se arată în comunicat.
Totodată, pentru persoanele asigurate care sunt cadre didactice şi îşi desfăşoară activitatea la mai mulţi angajatori pentru completarea normei didactice, perioadele de stagiu de asigurare realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical se utilizează de către toţi angajatorii, iar indemnizaţiile se calculează şi se plătesc de fiecare angajator, numai pentru venitul realizat de asigurat la respectivul angajator.
„Perioadele de asigurare, realizate în temeiul legislaţiei unui stat cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, se asimilează stagiului de cotizare necesar pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate. Cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate ca şi asiguraţii români, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare", precizează aceeaşi sursă.
Principala modificare referitoare la stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii este redefinirea sintagmei "reprezentant legal al deţinătorului de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor", în sensul că acest reprezentant nu va mai avea obligaţia de a fi persoană juridică română.