SUA avertizează că în prezent China ar oferi deja „asistență militară nonletală” Rusiei în războiul din Ucraina, iar administrația de la Washington e îngrijorată de faptul că guvernul de la Beijing ar putea lua în considerare să ajute Moscova inclusiv cu sisteme de armament, conform unor surse diplomatice americane citate de NBC News. Concomitent, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina așteaptă ajutor militar mai mult din partea Occidentului, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

ACTUALIZARE 13:32 Franţa va începe să livreze Ucrainei tancuri uşoare AMX-10 „la finalul săptămânii viitoare”, a anunţat duminică ministrul francez al forţelor armate Sebastien Lecornu, într-un interviu pentru cotidianul Le Parisien, relatează agenţia France Presse.

Aceste livrări vor coincide astfel cu împlinirea unui an de la începerea invaziei ruse în Ucraina, survenită pe 24 februarie 2022.

La începutul lunii ianuarie, preşedintele francez Emmanuel Macron anunţase decizia Parisului de a trimite tancuri uşoare Kievului. Macron nu precizase numărul acestor blindate ce ar putea fi livrate armatei ucrainene.

„Îmi asum să nu spun numărul, pentru a nu oferi o informaţie strategică Rusiei”, a subliniat ministrul Sebastien Lecornu în interviul acordat publicaţiei franceze.

În schimb, el a indicat că este aproape de a se încheia pregătirea militarilor ucraineni pentru noul echipament.

La 24 februarie 2022, Rusia a lansat o agresiune militară neprovocată şi nejustificată contra Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o „operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

ACTUALIZARE 13:23 Mihailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia vrea să preia puterea în Republica Moldova, dar „nu cu tancuri”, așa cum încearcă în Ucraina, ci cu ajutorul „bandiților”, informează TV8.

„Faceți întotdeauna alegerea corectă. Invariabil. De ce? Pentru că, dacă te lași prins de emoțiile greșite sau te sperii, te poți trezi într-o țară foarte, foarte rea. Ea poate strica viitorul multor oameni, mai ales al copiilor. Noi înțelegem foarte bine acest lucru și Rusia a fost atât de nerăbdătoare cu noi, înțelegând că noi aici nu vom ceda niciodată sub niște proteste, mitinguri pro-rusești, adică acest lucru este imposibil de imaginat aici la Kiev și de aceea, Rusia a adus tancuri. În Moldova, Rusia vrea să facă altceva, vrea să preia puterea pentru a vă face ceea ce ne-a făcut și nouă. Numai că nu cu tancuri, ci cu bandiți. Gândiți-vă corect ce înseamnă un protest pro-rusesc”, a declarat Podoliak.

ACTUALIZARE 12:57 Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, a cerut sisteme de apărare antiaeriană NATO în cadrul unei sesiuni de discuții la Conferința de Securitate de la Munchen, la care a participat și secretarul general al Alianței nord-atlantice, Jens Stoltenberg.

„Este clar că neutralitatea nu ne poate apăra”, a spus Maia Sandu. „Cea mai mare problemă pe care o avem acum este necesitatea unui sistem de supraveghere și apărare antiaeriană. Acest lucru este necesar pentru Republica Moldova, dar și pentru întreaga regiune. Așadar, dorim ca partenerii noștri să ia în considerare acest tip de asistență de care avem nevoie urgent”, a declarat preşedinta Republicii Moldova la Munchen, în prezența secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, potrivit TVR Moldova.  

Până în prezent, China a ajutat Rusia doar în războiul dezinformărilor promovate de regimul lui Putin referitoare la conflictul din Ucraina.

Oficialii americani citați de NBC au refuzat să ofere detalii legate de ce înseamnă, mai exact „asistență militară nonletală” și au spus doar că aceasta poate include echipamente militare, precum uniforme sau veste antiglonț.

Practic, China „încearcă să întindă coarda, cât să nu se rupă”, după cum a descris un oficial american sub anonimat poziția Beijingului referitoare la ajutorul acordat Rusiei în războiul din Ucraina.

Secretarul de stat al SUA l-a avertizat, de asemenea, pe șeful Comisiei Centrale pentru Afaceri Externe a Partidului Comunist Chinez, Wang Yi, cu privire la „implicaţiile şi consecinţele” pentru China în cazul în care se constată că aceasta oferă „sprijin material” Rusiei în războiul său din Ucraina,

Întâlnirea, care a avut loc în marja Conferinţei de securitate de la Munchen, a durat aproximativ o oră, iar schimbul de opinii a fost „franc şi sincer”, a mai spus reporterilor un înalt oficial al Departamentului de Stat, sub protecţia anonimatului.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că doreşte înfrângerea Rusiei în războiul din Ucraina, avertizându-i în acelaşi timp pe cei care vor „mai presus de toate să zdrobească Rusia” că aceasta nu va fi niciodată poziţia Franţei.

„Vreau înfrângerea Rusiei în Ucraina şi vreau ca Ucraina să îşi poată apăra poziţia, dar sunt convins că până la urmă nu se va încheia pe cale militară”, a declarat şeful statului francez într-un interviu acordat ziarelor Journal du Dimanche, Le Figaro şi France Inter, care a fost publicat sâmbătă seara, scrie AFP, potrivit Agerpres.

„Nu cred, ca unii, că Rusia ar trebui să fie total învinsă, atacată pe teritoriul său. Aceşti observatori doresc mai presus de toate să zdrobească Rusia. Aceasta nu a fost şi nu va fi niciodată poziţia Franţei”, a adăugat el.

Rusia l-a criticat pe preşedintele Franței pentru declaraţia sa recentă, conform căreia doreşte înfrângerea Rusiei în războiul din Ucraina. Kremlinul îl acuză pe Macron de diplomaţie duplicitară faţă de Kremlin şi spune că Moscova încă îşi aminteşte de soarta lui Napoleon Bonaparte.

„Despre «niciodată»: Franţa nu a început cu Macron şi rămăşiţele lui Napoleon, onorate la nivel de stat, se odihnesc în centrul Parisului. Franţa ar trebui să înţeleagă”, a afirmat purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski se aşteaptă ca ţara sa să primească mai mult ajutor militar în urma Conferinţei de securitate de la Munchen, care se încheie duminică, transmite DPA, preluată de Agerpres.

„Există declaraţii importante ale unor lideri mondiali în sprijinul statului nostru şi există semnale că vor fi trimise arme mai puternice pentru apărarea noastră. Asta se aplică în special rachetelor cu rază lungă”, a declarat Zelenski într-un mesaj video.

Referitor la evenimentul de la Munchen, şeful statului ucrainean a remarcat că numeroşi lideri au declarat în mod clar că războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei se poate încheia doar cu înfrângerea agresorului.

El s-a referit la cel mai recent atac cu rachete al forţelor ruse asupra Ucrainei. Atacul a cauzat doar scurte întreruperi în reţeaua de energie electrică ucraineană. „Acesta este un succes simbolic important pentru Kiev, dat fiind faptul că Rusia încearcă din octombrie anul trecut să distrugă infrastructura energetică a Ucrainei prin atacuri constante cu rachete”, a subliniat preşedintele ucrainean.

Opozanţi ruşi ai regimului Putin consideră că o victorie a Ucrainei este precondiţie pentru o tranziţie democratică la Moscova, transmite duminică AFP, preluată de Agerpres.

O victorie a trupelor ucrainene este „condiţia prealabilă a democraţiei în Rusia”, a explicat Gari Kasparov, fostul campion mondial la şah şi oponent al preşedintelui Vladimir Putin, în marja Conferinţei de Securitate de la Munchen.

Kasparov a participat la o masă rotundă dedicată „viitorului democratic” al Rusiei alături de fostul oligarh Mihail Hodorkovski, Ianna Nemţova, jurnalistă şi fiica lui Boris Nemţov, opozant rus asasinat la Moscova în 2015, precum şi istoricul Irina Şerbakova, co-fondatoare a ONG-ului Memorial şi laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2022.

„Eliberarea de fascismul lui Putin trece prin Ucraina. Ruşii trăiesc într-o bulă. Ea poate fi spartă doar dacă ideea imperiului se prăbuşeşte datorită unei înfrângeri militare”, a subliniat Garry Kasparov, care a părăsit Rusia în urmă cu un deceniu.

În opinia lui Kasparov, „războiul va fi pierdut atunci când vor fi conştienţi că pierd războiul” şi nu în funcţie de câştigurile şi pierderile unor teritorii. Astfel, el a cerut occidentalilor să continue să acorde ajutor.

„Ceea ce este de temut este o dezescaladare” şi relaxarea eforturilor din partea aliaţilor Kievului, a adăugat Hodorkovski, închis între 2003 şi 2013 după ce fusese unul dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia.

Şerbakova, al cărei ONG, care urmărea în special documentarea crimelor stalinismului, a fost dizolvat la sfârşitul anului 2021, a spus că împărtăşeşte această viziune a unei victorii ucrainene ca o condiţie esenţială pentru o schimbare democratică în Rusia. „Este o perioadă tragică, este dureros de auzit pentru ucraineni pentru că ei plătesc cu sânge, dar (...) ca să ieşi în stradă în Rusia trebuie să fii foarte curajos”, a spus Șerbakova, care a avertizat împotriva manipulării care are loc în Rusia. „Are loc o rescriere a istoriei” pentru că ruşii „nu simt nevoia să se confrunte cu crimele comise în trecut”, în perioada URSS.

„Una din greşelile de după căderea URSS a fost că nu au existat suficiente eforturi pentru a explica oamenilor ce înseamnă democraţia”, a explicat Ianna Nemţova. „Pentru un posibil viitor democratic trebuie vorbit societăţii ruseşti: majoritatea sunt neutri, nu sunt interesaţi de Ucraina, nu cred că nu pot avea vreo influenţă, aşa că sunt pasivi.Cea mai mare misiune a noastră este să îi ajutăm să reflecteze asupra atrocităţilor comise în Ucraina”, a adăugat opozanta regimului Putin.