Departamentul de Stat din SUA a publicat un amplu raport privind „mediul investițional din România”. Autoritățile americane critică în termeni duri modul în care se raportează autoritățile de la București la investitorii străini, în special la cei americani. Printre multele probleme relatate se numără prezența corupției în cele mai importante instituții din România, atât la nivel central, cât și la nivel local. De asemenea, în raport se vorbește și despre lipsa de transparență a Executivului sau incompetența instanțelor de judecată.
Raportul publicat de către Departamentul de Stat analizează atât datele publicate de către instituțiile internaționale, dar și experiența personală a investitorilor americani care au interacționat cu oficialitățile din țara noastră. Corupția ocupă un capitol important din analiza celor de peste Ocean.
Investitorii americani s-au plâns atât de corupția din cadrul guvernului, cât și din cadrul mediului de afaceri din România, menționând cel mai frecvent serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale, punctează americanii.
Conform Eurobarometrului din iulie 2024 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 94% din oamenii de afaceri români consideră că corupția este răspândită, ceea ce este peste media UE de 64%. De asemenea, 59% dintre oamenii de afaceri români consideră că funcționarii publici favorizează membrii propriilor familii sau prietenii. Eurobarometrul a raportat, de asemenea, că cele mai mari probleme întâmpinate în desfășurarea activității comerciale sunt:
• legislația și politicile în continuă schimbare (93%),
• ratele de impozitare (85%),
• complexitatea procedurilor administrative (82%),
• corupția (71%).
România este membră a Centrului de aplicare a legii din Europa de Sud-Est (SELEC). ONG-urile beneficiază de aceeași protecție juridică ca orice altă organizație, dar ONG-urile implicate în investigarea corupției nu beneficiază de protecție suplimentară. Statele Unite salută participarea entităților din sectorul privat și public la programele și cursurile de formare anticorupție.
România este parte la Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției (UNCAC) și la Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei.
România a făcut progrese semnificative în combaterea corupției, însă aceasta rămâne o provocare continuă. În Indicele de Percepție a Corupției 2024 al Transparency International, România s-a clasat pe locul 65 din 180 de țări, situându-se sub media UE de 62.
Din 2022, când CE a constatat că România a înregistrat progrese suficiente în eforturile sale de combatere a corupției la nivel înalt pentru a recomanda ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare (MCV), CE a continuat să monitorizeze eforturile României de reformare a sistemului judiciar prin Mecanismul statului de drept, care se aplică tuturor statelor membre.
Studiul economic al OCDE din 2024 a avertizat că practicile corupte în anumite sectoare rămân răspândite și că progresul în dezvoltarea mecanismelor care descurajează corupția este lent.
Modificările anterioare ale legilor din domeniul justiției și presiunile exercitate asupra procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit eforturile de combatere a corupției.
Condamnările pentru corupție continuă să fie dificil de obținut, în parte din cauza problemelor legate de termenul de prescripție pentru răspunderea penală. Între 2022 și 2025, 9 635 de dosare penale au fost închise din cauza intervenției prescripției răspunderii penale.
Strategia națională anticorupție a României (2021-2025), aprobată în decembrie 2021, este condusă de Ministerul Justiției. Documentul reprezintă un angajament politic de a sprijini toate instituțiile relevante care luptă împotriva corupției și a constituit o etapă importantă a NRRP. Strategia se concentrează pe recuperarea activelor și consolidarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Confiscate (ANABI), precum și pe o atenție sporită acordată infracțiunilor de mediu.
Legislația națională interzice mita și alte acte de corupție, atât pe plan intern, cât și pentru companiile române care desfășoară activități în străinătate. Sistemul judiciar rămâne în mare parte bazat pe documente pe suport de hârtie și ineficient, deși digitalizarea a înregistrat unele progrese în timpul pandemiei. În 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din cauza duratei excesive a proceselor.
România a avut 137 de cazuri prezentate la CEDO în 2024, ceea ce o plasează printre primele cinci state europene în ceea ce privește numărul de cazuri în fața CEDO. Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) are mandatul de a se asigura că toate impozitele sunt colectate și de a preveni fraudele fiscale și vamale. Există legi privind confiscarea bunurilor, dar un regim funcțional este încă în curs de elaborare.
În timp ce societățile pe acțiuni private utilizează controale interne, programe de etică și conformitate pentru a detecta și preveni mita, din 2017 guvernul a redus normele de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat și a recurs în mod repetat la distribuirea profiturilor și rezervelor pentru a consolida bugetul. În 2023, România a înființat o agenție de monitorizare a performanței întreprinderilor de stat (AMEPIP) pentru a aplica măsurile actualizate de guvernanță corporativă.
De asemenea, în raportul de peste 30 de pagini experții analizează mai multe domenii care ar putea avea impact în investițiile străine. O atenție deosebită este acordată legislației și modului în care funcționează instanțele judecătorești din România. Americanii nu se feresc să acuze România că „încalcă Legea Transparenței în mod frecvent”.
Principalele critici din raportul privind „climatul investițional” din România care vizează incompetența instanțelor de judecată și lipsa de transparență din Executiv pot fi citite AICI.