Forțele ruse au lansat un atac „masiv” cu drone în sudul Ucrainei în timpul nopții. Apărarea antiaeriană a distrus 30 de dorne, potrivit oficialilor ucraineni. Pe de altă parte, mercenarii Wagner s-au întors în Ucraina și luptă lângă Bahmut. „Da, Wagner este și aici. S-au întors, și-au schimbat rapid comandanții și s-au întors aici”, spune un soldat ucrainean.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

ACTUALIZARE 19:50 NATO a anunţat joi desfăşurarea temporară a unor avioane de supraveghere AWACS la baza Siauliai din Lituania, pentru a monitoriza activităţile militare ruse în apropierea frontierei Alianţei Nord-Atlantice, potrivit EFE.

Alianţa indică într-un comunicat că primul din cele două avioane prevăzute pentru această misiune a sosit joi la baza aeriană lituaniană.

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ne-a făcut să fim mai atenţi asupra mediului de securitate din regiunea Mării Baltice”, a declarat purtătorul de cuvânt interimar al NATO, Dylan White, care a explicat că avioanele AWACS pot detecta avioane şi rachete la sute de kilometri distanţă, ceea ce le face să fie o capacitate cheie de avertizare timpurie pentru NATO.

„Este o contribuţie importantă la securitatea noastră comună”, a concluzionat el.

Ca răspuns la războiul Rusiei în Ucraina, Alianţa Nord-Atlantică şi-a consolidat prezenţa aeriană în partea de est a Alianţei, folosind avioane de luptă, avioane de supraveghere şi avioane-cisternă.

În urma atacurilor cu drone ruseşti în apropierea teritoriului NATO, SUA au trimis săptămâna trecută patru avioane de luptă F-16 suplimentare în România pentru a consolida misiunea de supraveghere aeriană a NATO.

Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a declarat joi, la Kiev, unde a efectuat o vizită-surpriză, că fragmentele de drone care au căzut în România în ultimele săptămâni nu arată „niciun indiciu” cu privire la vreun „atac deliberat” din partea Rusiei.

În orice caz, a precizat Stoltenberg, atacurile ruseşti în apropierea frontierei sunt „imprudente şi destabilizatoare” şi „nu ar trebui să existe nicio îndoială că NATO este acolo pentru a-i apăra pe toţi aliaţii”.

Din februarie 2022, avioane AWACS (Airborne Warning and Control System) au efectuat sute de zboruri deasupra Europei de Est pentru a supraveghea avioanele de luptă ruseşti.

AWACS îşi vor începe zborurile de recunoaştere deasupra teritoriului Alianţei în zilele următoare, iar misiunea de la baza din Siauliai, unde vor fi dislocaţi aproximativ 150 de militari în sprijinul acestora, este preconizată să dureze câteva săptămâni.

Aceste aparate fac parte dintr-o flotă de 14 avioane de supraveghere deţinute de NATO la baza din Geilenkirchen (landul Renania de Nord-Westfalia), în Germania.

ACTUALIZARE 19:30 Rusia negociază deja cu Iranul cu privire la furnizarea de rachete cu rază lungă de acţiune, profitând de faptul că rezoluţia ONU care interzice astfel de operaţiuni va expira în curând, relatează EFE, citată de Agerpres.

Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War - ISW) din SUA a indicat în analiza sa zilnică de joi că, potrivit unor surse de informaţii ucrainene şi israeliene, Rusia negociază cu Iranul furnizarea de rachete cu rază lungă de acţiune pentru a contracara sosirea rachetelor tactice ATACMS pe care preşedintele american Joe Biden le-a promis săptămâna trecută lui Volodimir Zelenski.

Rusia este interesată de rachetele balistice iraniene Fateh-110 şi Zolfaghar, cu o rază de acţiune de 300 de kilometri, dar şi de sisteme antirachetă, rachete de croazieră şi antitanc, precum şi de drone, pe care le primeşte de la începutul conflictului cu Ucraina.

La 18 octombrie, potrivit ISW, expiră rezoluţia ONU care împiedică Teheranul să exporte rachete cu o rază de acţiune mai mare de 300 de kilometri sau tehnologie pentru rachete, conform acordului nuclear din 2015.

Ministrul Apărării iranian, Mohammad Reza Ashtiani, a declarat la începutul acestei luni că Iranul este dispus să coopereze din punct de vedere strategic şi militar „cu toate ţările aliate şi independente”.

Tranzacţia ar fi fost discutată cu regimul iranian în timpul unei vizite la Teheran, la jumătatea lunii septembrie, a ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, care a efectuat o vizită similară în Coreea de Nord în vară.

ATACMS, care au de asemenea o rază de acţiune de aproximativ 300 de kilometri, ar urma să ajungă în Ucraina în următoarele săptămâni, deşi, potrivit presei americane, Kievul ar putea primi modele modificate, ceea ce nu a atenuat temerile Kremlinului.

ACTUALIZARE 15.16 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat în vizită surpriză la Kiev, a spus că trupele ucrainene „câştigă teren puţin câte puţin” în contraofensiva împotriva armatei ruse, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a apreciat că aderarea ţării sale la NATO este doar o chestiune de timp, relatează Reuters şi AFP.

„Astăzi, forţele voastre avansează. Se confruntă cu lupte crâncene, dar câştigă teren puţin câte puţin”, a spus Stoltenberg, la o conferinţă de presă comună cu Zelenski.

„Ucrainenii luptă pentru familiile lor” şi pentru „libertatea lor”, în timp ce Moscova luptă pentru „iluziile sale imperialiste”, consideră secretarul general al NATO.

El a anunţat că statele NATO au încheiate în prezent contracte-cadru cuprinzătoare cu companiile producătoare de armament în valoare de 2,4 miliarde de euro pentru muniţii esenţiale, din care comenzile ferme însumează un miliard de euro.

Potrivit lui Stoltenberg, aceste contracte le vor permite statelor NATO să-şi completeze stocurile golite de ajutorul militar oferit Ucrainei şi de asemenea să continue să furnizeze armatei ucrainene muniţii, esenţiale în războiul cu Rusia.

Pe de altă parte, el a condamnat atacurile ruseşti cu drone la frontiera Ucrainei cu România. Stoltenberg a spus că nu există nicio dovadă că atacurile cu drone căzute peste graniţă ar fi fost un atac deliberat asupra României, dar le-a catalogat drept „nesăbuite” şi „destabilizatoare”.

La rândul său, Zelenski a insistat ca statele NATO să ofere Ucrainei mai multe sisteme antiaeriene, având în vedere teama privind o nouă campanie de bombardamente ruseşti asupra infrastructurilor energetice ucrainene odată cu apropierea iernii.

De asemenea, preşedintele ucrainean s-a arătat sigur că ţara sa va adera la NATO.

„Este doar o chestiune de timp până când Ucraina va fi de jure membră a Alianţei. Facem totul pentru a aduce cât mai aproape acest moment”, a spus el la conferinţa de presă comună cu Stoltenberg, care a spus la rândul său că „Ucraina este acum mai aproape de NATO ca niciodată”.

Armata ucraineană îşi continuă în provinciile Zaporojie şi Doneţk din sud şi est contraofensiva lansată în luna iunie şi prin care încearcă să atingă Marea Azov pentru a izola terestru trupele ruse din Crimeea, în timp ce armata rusă atacă mai către nord.

ACTUALIZARE 14.10 Cheltuielile militare ale Rusiei vor creşte cu aproape 70% în 2024, potrivit unui document al Ministerului de Finanţe publicat joi, o decizie care ilustrează hotărârea Moscovei de a-şi continua intervenţia militară în Ucraina în pofida costului uman şi economic, relatează AFP, citată de Agerpres.

Potrivit acestui document consultat de AFP, cheltuielile apărării vor creşte cu 68% în 2024 în raport cu anul precedent şi vor atinge 10.800 miliarde de ruble (106 miliarde de euro la cursul actual).

Astfel, suma alocată pentru apărare va reprezenta circa 30% din cheltuielile federale totale în 2024 şi 6% din PIB, o premieră în istoria modernă a Rusiei.

Bugetul alocat securităţii interne va creşte la 3.400 miliarde de ruble (33 miliarde de euro), reprezentând aproape 10% din cheltuielile federale anuale.

Priorităţile acestui buget sunt clare: "întărirea capacităţii de apărare a ţării" şi „integrarea noilor regiuni” ucrainene anexate de Moscova, dar şi "ajutor social pentru categoriile de cetăţeni cele mai vulnerabile", cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale prevăzute în primăvara lui 2024.

Pe de altă parte, cheltuielile combinate în materie de educaţie, de sănătate şi de protecţie a mediului vor reprezenta abia o treime din bugetul apărării, potrivit cifrelor Ministerului de Finanţe.

În total, cheltuielile federale vor creşte la 36.661 miliarde de ruble (359 miliarde de euro), un salt spectaculos de peste 20% în raport cu 2023.

Guvernul nu a explicat totuşi decât foarte puţin cum va finanţa această creştere, într-un moment în care, potrivit premierului Mihail Mişustin, veniturile provenite din vânzarea hidrocarburilor vor fi în scădere pronunţată şi vor reprezenta în 2024 "o treime din bugetul pentru anul viitor", faţă de aproape jumătate înainte de declanşarea războiului din Ucraina.

ACTUALIZARE 12.40 Autoritățile internaționale de reglementare nu pot monitoriza în mod corespunzător terenul ocupat de Rusia în cadrul centralei de la Zaporojie, conform unui dosar trimis de Greenpeace liderilor occidentali joi. Grupul ecologist concluzionează că Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) are prea puțini inspectori la cea mai mare centrală nucleară din Europa, doar patru, și că există prea multe restricții privind accesul acestora.

ACTUALIZARE 12.14 Noul ministru britanic al Apărării, Grant Shapps, s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-o vizită-surpriză în Ucraina, relatează CNN.

„O întâlnire importantă cu secretarul de stat pentru apărare, Grant Shapps”, a scris Zelenski pe Telegram joi.

„Vă mulțumim pentru sprijinul dumneavoastră financiar, de apărare și umanitar pentru Ucraina! Cooperarea noastră în sfera militară sporește semnificativ capacitățile soldaților ucraineni pe câmpul de luptă”, a continuat el.

Nu se știe când anume s-au întâlnit Zelenski și Shapps.

Cei doi au discutat, de asemenea, despre consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, spunând că este „deosebit de importantă în perioada premergătoare sezonului de iarnă”, arată un comunicat al președinției ucrainene.

ACTUALIZARE 12.10 Forțele ruse au lansat un atac „masiv” cu drone în sudul Ucrainei peste noapte, punând în alertă apărarea antiaeriană din regiune, a anunțat joi un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.

Vorbind la televiziunea ucraineană, Natalia Humeniuk, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional Sud, a declarat că apărarea antiaeriană a distrus peste 30 de drone.

„Situația operațională în sud este destul de tensionată. Sistemele de apărare aeriană funcționau de-a lungul întregii direcții de sud – în regiunile Odesa și Nikolaev și mult mai sus în regiunile centrale”, a spus ea.

Joi dimineața, un oficial militar ucrainean a declarat că nu au fost raportate victime sau pagube după ce Rusia a lansat peste noapte un atac cu drone asupra regiunii de sud Odesa.

Mercenarii Wagner s-au întors în Ucraina și luptă lângă Bahmut. „Da, Wagner este și aici. S-au întors, și-au schimbat rapid comandanții și s-au întors aici”, spune un soldat ucrainean.

El a sugerat că mercenarii Wagner ar fi venit în zonă din cauza lipsei de personal din armata rusă. „Rusia a adunat trupe din zonele învecinate și le-a adus aici. Nu mai au personal aici”, a adăugat soldatul.

Revenirea Grupului Wagner la Bahmut a fost raportată anterior de canalele rusești Telegram pro-război. În 23 septembrie, pe canalul Telegram Grey Zone, care este asociat cu gruparea a fost postat mesajul că mercenarii „se vor deplasa spre Bahmut”. Canalul a mai susținut că aceștia sunt mercenari care au refuzat să participe la revolta condusă de fondatorul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, în iunie. 

În 26 septembrie, canalul Telegram Rybar, care apropiat Ministerului rus al Apărării a raportat că „unitățile [Wagner Group] s-au întors lângă Bahmut pentru a conduce o contraofensivă pentru câștigarea pozițiilor pierdute”. Canalul a mai precizat că este vorba despre un grup de mercenari, „care s-a disociat de principalele forțe [Wagner Group] după revoltă”.

Declarația soldatului ucrainean a fost prima informare privind întoarcerea Grupului Wagner în Ucraina venită din partea armatei ucrainene. Ulterior, Ilya Yevlash, purtătorul de cuvânt al Grupului de Forțe de Est al Forțelor Armate ale Ucrainei, a confirmat declarația soldatului către RBC Ucraina.

„Aceștia sunt soldați din Grupul Wagner care au fost în Belarus. Acum, își desființează taberele de acolo. Au fost aproape 8.000. Acum, o parte dintre acești luptători au plecat în Africa, în timp ce alții au renegociat contracte cu Ministerul rus al Apărării și s-au întors aici pentru a lua parte la operațiuni de luptă”, a declarat Yevlash publicației.

Potrivit acestuia, comandamentul rus intenționează să aducă în total aproximativ 500 de luptători ai Grupului Wagner pentru a lupta pe frontul din Ucraina.