O lege promulgată în urma Războiului Civil din SUA, menită să protejeze drepturile persoanelor de culoare, va fi utilizată în speța în care fostul preşedinte american Donald Trump este acuzat că a complotat în scopul anulării înfrângerii sale în alegerile din 2020, relatează Reuters.

Trump, favorit pentru a fi nominalizat de către republicani în 2024 în cursa pentru președiniție, a fost acuzat de conspiraţie în vederea fraudării Statelor Unite; conspiraţie în vederea obstrucţionării unei proceduri oficiale; obstrucţionarea şi încercarea de obstrucţionare a unei proceduri oficiale; şi conspiraţie împotriva drepturilor.El a negat că ar fi făcut aceste lucruri și a declarat că acest proces face parte dintr-o "vânătoare de vrăjitoare" mai amplă, motivată politic.

Procurorii federali își construiesc una dintre acuzații - conspirația împotriva drepturilor- pe o lege adoptată în timpul Epocii de Reconstrucție de după Războiul Civil, în 1870, când legiuitorii federali au încercat să integreze în societate persoanele înrobite care au fost eliberate. Kirsty Parker, fost procuror federal, a declarat că multe dintre eforturile lui Trump și ale aliaților săi de a anula alegerile au vizat zonele urbane, cu populații mari de alegători de culoare care au votat pentru Biden, precum Atlanta, Detroit și Philadelphia.

"Este destul de vizibil că aceste legi din epoca Reconstrucției s-ar aplica în acest caz și arată că ne confruntăm cu multe din aceleași bătălii pe care le duceam în timpul Războiului Civil", a declarat Parker, avocat al grupului de advocacy Protect Democracy.

Epoca Reconstrucției a durat până în 1877, dar este considerată în general un eșec de către istorici, în parte pentru că nu a reușit să oprească violența împotriva persoanelor de culoare și nici nu a asigurat o integrare rasială durabilă în politică și în societatea civilă.

A fost esențială în procesul din 1967 împotriva a mai mult de o duzină de membri ai Ku Klux Klan care au conspirat la uciderea a trei activiști pentru drepturile civile, un caz imortalizat în filmul "Mississippi Burning" din 1988.

Procurorii s-au folosit mult timp de legea privind privarea de drepturi, cunoscută sub numele de «Secțiunea 241», pentru a combate lipsirea de drepturi a alegătorilor de culoare, iar o serie de cazuri recunoscute ale Curții Supreme SUA au confirmat utilitatea legii în acest scop.

De asemenea, legea face referire și la mecanisme mai puțin evidente de a priva alegătorii de drepturi electorale. În martie, un juriu federal din Brooklyn a condamnat un influencer de pe rețelele de socializare pentru privare de drepturi pentru că i-a targetat pe susținătorii democratei Hillary Clinton, rivala lui Trump în alegerile din 2016, cu informații false despre cum să voteze. Schema viza în mod explicit alegătorii de culoare.

Trump este acuzat că s-a folosit de afirmații false de fraudă electorală pentru a exercita presiuni asupra funcționarilor electorali în vederea subminării alegerilor și că a conspirat cu alte persoane pentru a propune o listă de electori fictivi care să-l considere în mod fals câștigător.

Juriștii au declarat că presupusul comportament al lui Trump se încadrează în mod clar în secțiunea 241.

"La mai bine de două luni de la ziua alegerilor din 3 noiembrie 2020, inculpatul a răspândit minciuni potrivit cărora ar fi existat o fraudă care să determine rezultatul alegerilor şi că el ar fi câştigat de fapt", se arată în rechizitoriu.

"Aceste afirmaţii au fost false, iar acuzatul ştia că sunt false, dar acuzatul le-a difuzat oricum - pentru a face ca afirmaţiile sale false cu bună ştiinţă să pară legitime, pentru a crea o atmosferă intensă de neîncredere şi furie şi pentru a eroda încrederea publicului în administrarea alegerilor", se mai arată în document.

"Din punctul de vedere al urmăririi penale, cred că acuzația este una solidă și bine întemeiată pe ceea ce Congresul a prevăzut atunci când a adoptat această lege", a declarat Eric Gibson, un fost procuror federal

Pentru a avea câștig de cauză împotriva lui Trump, procurorii trebuie să demonstreze că acesta a conspirat cu cel puțin o altă persoană pentru a priva alegătorii de dreptul lor la alegeri corecte, indiferent dacă a avut succes sau nu.

Complotul pentru a anula alegerile din 2020 a spulberat normele prezidenţiale şi a culminat cu un atac fizic de neconceput la Capitoliul SUA, la 6 ianuarie 2021, când Congresul s-a reunit pentru a certifica victoria preşedintelui Joe Biden. Chiar şi înainte de asta, Trump s-a angajat într-o campanie de presiune fără precedent faţă de lucrătorii electorali şi legislatorii statelor, faţă de oficialii Departamentului de Justiţie şi chiar faţă de propriul său vicepreşedinte pentru a-i convinge să anuleze rezultatele din 2020.

Însă chiar dacă procurorii au un caz solid, Trump ar avea nevoie doar de un singur jurat reticent pentru ca procesul să fie nul.

Având în vedere natura tensionată a cazului, aceasta ar fi probabil cea mai mare preocupare a procurorilor înainte de proces - și ar face ca procesul de selecție a juraților să fie esențial pentru rezultat.

"Pericolul, în acest caz este ca în juriu să fie cineva care se află acolo din rațiune politice", a declarat Gibson.

"Chiar dacă echipa lui Trump nu poate introduce pur și simplu oameni în juriu, realitatea este că aproape jumătate din țară a votat pentru el", a conchis acesta.