Când Thierry Breton a venit pentru prima dată cu ideea de a fi președinte al Comisiei Europene, nici măcar el nu a părut că o tratează prea serios, scrie Politico. Comisarul pentru piața internă a glumit cu jurnaliștii când a fost întrebat dacă își dorește să preia șefia Uniunii Europene, dar, acum, când alegerile europarlamentare sunt tot mai aproape, „planul B” al lui Breton de a conduce executivul UE este tot mai aproape de a deveni realitate.
Un fost ministru și director executiv din domeniul tehnologiei care a fost a doua opțiune a Franței pentru postul de comisar european, Breton a acumulat multă putere în clădirea Berlaymont unde stau comisarii, punându-și amprenta pe multe subiecte, de la vaccinurile Covid la obuzele de artilerie pentru Ucraina și aplicarea regulilor digitale ale UE.
Sarcina sa – supravegherea pieței unice a celor 27 de state membre UE – este unul dintre cele mai importante portofolii de la Bruxelles, iar printre predecesorii săi se numără fostul premier italian Mario Monti și politicianul conservator francez Michel Barnier.
Chiar dacă ajungi cel mai puternic comisar, această poziție nu reprezintă o garanție că vei deveni și liderul Comisiei – în acest caz, Breton ar avea nevoie de susținerea tuturor liderilor europeni, plus confirmarea Parlamentului.
Breton, însă, face tot ce-i stă în putință să arate că este inevitabil în următorii cinci ani, potrivit mai multor oficiali și consilieri politici din Comisia Europeană contactați de Politico. Printre măsurile luate se numără și blocarea numirii economistului american Fion Scott Morton pe un post principal de consiliere în executivul UE.
Și, în timp ce von der Leyen rămâne cea mai plauzibilă variantă pentru „planul A” la conducerea Comisiei și după alegerile din 2024, incertitudinile legate de intențiile ei deschid calea altor candidați, precum Breton.
„Este clar că Breton vrea jobul”, a spus un consilier politic. „De fapt, devine tot mai evident cu fiecare zi ce trece.” Posibilitatea ca Breton să ajungă președinte al Comisiei este una ce neliniștește țările mai mici din UE care se tem că acesta ar putea fi un agent al Franței.
Breton ar putea stârni îngrijorări și la Washington întrucât este văzut ca o opțiune mult mai puțin transatlantică decât von der Leyen, „executorul” digital al Europei, după cum s-a denumit francezul, luând poziții mult mai dure față de marile companii de tehnologie.
Breton, care a fost ministru de finanțe timp de doi ani în mandatul lui Jacques Chirac, este un animal politic adaptat la munca de culise, după cum a demonstrat în timpul recentei controverse legate de numirea economistei Scott Morton în postul influent de economist-șef al diviziei antitrust a Comisiei.
Numirea unui american, indiferent de calitățile sale, în locul unui european într-o poziție atât de importantă era de neconceput pentru Franța, în special având în vedere legăturile lui Scott Morton cu „Big Tech”-ul american.
În timp ce președintele francez Emmanuel Macron și trei dintre miniștrii săi au condus inițiativa împotriva lui Scott Morton, biroul lui Breton a jucat un rol cheie în obținerea sprijinului necesar din partea celorlalți comisari pentru a face front comun împotriva numirii.
„Ei [biroul lui Breton] sunau toate birourile încercând să-i facă pe oameni să semneze”, a spus unul dintre oficialii din Comisia Europeană.
Episodul a scos în evidență dinamica mai extinsă din interiorul Comisiei unde abordarea pe verticală, condusă de guvernele statelor membre în privința politicii UE i-a luat fața abordării mult mai liberale și pro-competiție a principalului rival al lui Breton, daneza Margrethe Vestager, și a aliaților ei.
În timp ce Vestager pierdea teren în luptele interne din Comisie, Breton și-a extins influența, preluând controlul a nu mai puțin de trei divizii, sau directorate generale: industrie (DG GROW), apărare (DG DEFIS) și politică digitală (DG CONNECT).
„Evident, liniile politice se mișcă într-o direcție care susține perspectiva franceză”, a spus și Matthieu Duchatel, analist șef al Institutului Montaigne din Paris.
„Are o personalitate dominantă, asta e sigur, și vorbește deschis la ședințele colegiului. Dar obține rezultate”, a spus unul dintre oficialii din Comisie.
Abordarea lui Breton a stârnit, însă, și îngrijorări legate de faptul că, prin intermediul său, Parisul devine prea influent și că UE va fi împinsă mereu spre decizii benefice pentru întreprinderile mari din Franța susținute de stat.
„Da, el încearcă să întărească sectorul industrial al Europei, dar este evident că Franța va fi un beneficiar major al acestei [inițiative]”, a spus unul dintre oficialii Comisiei care au vorbit pentru Politico.
Cu toate că Breton susține că el este complet independent de Paris, criticii avertizează că Franța ar deveni prea puternică dacă Breton își va asigura o poziție atât de importantă în cadrul UE.