Sindicaliştii din Senat au transmis, marţi, dezacordul ferm faţă de măsurile de reorganizare a instituţiei, reclamând că reducerea a 200 de posturi s-ar face „în grabă” şi fără consultarea reprezentanţilor salariaţilor. Sindicaliştii afirmă că această reorganizare este „extrem de îngrijorătoare şi nebenefică”.

„Sindicatul Funcţionarilor Publici Parlamentari, Sindicatul Personalului Contractual şi Sindicatul Şoferilor din Senatul României îşi exprimă ferm dezacordul faţă de măsurile propuse de preşedintele Senatului, domnul Ilie Bolojan şi secretarul general al Senatului, domnul Mario Ovidiu Oprea, privind modul de abordare a reorganizării instituţiei precum şi a reducerii numărului de angajaţi. Mai exact, fără o consultare aplicată cu sindicatele, fără o analiză amplă a complexităţii activităţii instituţionale, preşedintele şi secretarul general al Senatului intenţionează să reducă aproximativ 200 de posturi”, au transmis, marţi, sindicaliştii, înntr-un comunicat de presă.

Potrovot acestora, „o reorganizare făcută în grabă care să aibă in vedere strict factorul economic (scăderea cheltuielilor salariale) este extrem de îngrijorătoare şi nebenefică atât pentru funcţionarea instituţiei cât şi pentru angajaţi şi familiile lor”.

Sindicatele reclamă că „o astfel de acţiune în forţă, ridică serioase semne de întrebare şi îngrijorări la nivelul întregului aparat tehnic al Senatului”.

Aceştia se referă la:

• Lipsa transparenţei: Reducerea personalului fără criterii clare poate duce la discriminare şi la decizii arbitrare.

• Încălcarea legislaţiei: Proiectul de hotărâre contravine Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, Codului Administrativ şi Codului Muncii.

• Impact negativ asupra eficienţei: Reducerea personalului riscă să supraîncarce angajaţii rămaşi, diminuând calitatea procesului legislativ.

• Lipsa unei analize fundamentate: Nu a fost realizată o evaluare detaliată a necesarului de personal, ceea ce poate duce la dezechilibre majore în structura instituţională.

„În Romania primează supremaţia legii. Este necesara respectarea legilor in vigoare in materie de dialog social. Consultarea sindicatelor în astfel de situaţii este imperios necesară. Astfel, cele 3 sindicatele din Senat precizează că cer public preşedintelui Senatului şi secretarului general să fie consultaţi în toate etapele procesului decizional”, au mai transmis sindialiştii.

Sindicaliștii solicită:

1. Implementarea unei reorganizări bazate pe criterii transparente şi echitabile.

2. Respectarea drepturilor angajaţilor, inclusiv protejarea categoriilor vulnerabile, cum ar fi familiile monoparentale şi persoanele cu dizabilităţi.

3. Organizarea unei consultări pentru analizarea impactului măsurilor asupra funcţionării Senatului.

Senatorul PSD Robert Cazanciuc a declarat, marţi, după şedinţa conducerii Senatului în care s-a discutat despre reorganizarea şi restructurarea instituţiei că toate structurile Senatului vor fi reorganizate şi se vor desfiinţa direcţii, se vor aşeza pe nişte principii de funcţionare mai eficientă. El a mai spus că mare parte din angajaţi trebuie să vină şi să plece cu demnitarii, pentru a reflecta voinţa politică. Cazanciuc a mai anunţat că toţi angajaţii vor da concurs, iar din cei patru secretari generali adjuncţi vor rămâne doi.

„Cu siguranţă sunt măsuri care sunt binevenite. Schema actuală de funcţionare a Senatului este din 2013. Pandemia ne-a arătat că Senatul poate funcţiona cu un număr mult mai mic de oameni şi în acea perioadă foarte multe din activităţi au trecut în online. De atunci, în mod constant, Senatul face şedinţe online deci trecerea în online a unor activităţi este unul dintre motivele pentru care se face această reducere”, a spus Robert Cazanciuc, după şedinţa Biroului Permanent al Senatului.

Senatorul a spus că este vorba despre „o schimbare de filozofie”.

„Excepţia este cu puţini angajaţi ai Senatului şi alţii oameni care vin şi pleacă cu demnitarii pentru a reflecta, cum spuneam, decizia politică. Reducerea, per ansamblu, la un moment dat, este în jur de 24%. Nu am intrat în detaliile financiare, ci doar pe structură. Toate structurile Senatului vor fi reorganizate. Se vor desfiinţa direcţii, se vor aşeza pe nişte principii de funcţionare mai eficientă”, a spus Robert Cazanciuc.

Senatorul PSD a mai afirmat că „nu a fost o propunere discreţionară ci s-a plecat de la volumul de activitate”.

„Spre exemplu, plecând de la statistică, cel mai mare volum de activitate este la Comisia Juridică. De la Comisia Juridică în jos, s-au mers la celelalte comisii. De la şase oameni, cât vor fi la Comisia Juridică, până la un singur om la Comisia Europol sau la Comisia de regulament”, a afirmat Cazanciuc.

Senatorul a mai anunţat că se va face concurs, fiind un interval de 60 de zile, în care aceste măsuri trebuie puse în aplicare, potrivit News.ro.

„Sunt unele măsuri care ţin de decizia BP-ului, care vor intra în vigoare imediat, cum este, pe exemplu, reducerea costurilor legate de autoturisme, reducerea cotelor afectate pentru funcţionarea autoturismului, dar sunt altele care au nevoie de decizia plenului. Se va intra în plen, cu o nouă schemă de organizare. În momentul de faţă, discuţiile sunt în jur de 24%. 796 de posturi are Senatul astăzi, în jur de 30 sunt libere şi, pe formula actuală, vor fi undeva în jur de 610, probabil. Aceasta este, în momentul de faţă, propunerea”, a mai declarat Cazanciuc.

Senatorul PNL Daniel Fenechiu a declarat, marţi, că Biroul Permanent al Senatului analizează, de la ora 16:00, două memorandumuri, de reducere a cheltuielilor şi de reorganizare a Senatului, e precizând că este vorba de o reducere de circa 24% din structura Senatului. Sunt două propuneri care se încadrează în linia Bolojan, adică reformă, tăiere de cheltuieli şi respect pentru contribuabili, a mai spus Fenechiu.

Daniel Fenechiu a mai spus că orice modificare de organigramă se aprobă în plen. ”Orice modificare are un termen de implementare. Pentru că în momentul în care discutăm de reorganizare, de comasări, de diverse lucruri, sunt nişte termene”, a explicat Fenechiu.