Donald Trump. Foto: Profimedia Images Deschide galeria foto

ACTUALIZARE 20.57: Emiratele Arabe Unite au negat informațiile potrivit cărora s-ar putea alătura conflictului militar în încercarea de a redeschide cu forța Strâmtoarea Ormuz, conform NBC News.

„Informațiile recente care sugerează o schimbare a poziției EAU sunt înșelătoare. EAU mențin o poziție defensivă axată pe protejarea suveranității, a populației și a infrastructurii sale și își rezervă dreptul la autoapărare ca răspuns la atacurile ilegale și neprovocate care au loc în prezent”, a declarat un oficial din Emirate într-un comunicat.

Declarația a venit ca răspuns la un articol publicat de The Wall Street Journal, care sugera că țara „este dispusă să se alăture luptei” pentru redeschiderea căii navigabile.

Cu toate acestea, oficialul a afirmat că țara rămâne pregătită să „sprijine eforturile internaționale colective menite să protejeze securitatea maritimă și să asigure desfășurarea neîntreruptă a comerțului” în Strâmtoarea Ormuz.

„Emiratele Arabe Unite subliniază că o astfel de cale navigabilă strategică nu poate fi supusă perturbărilor sau coerciției din partea niciunui stat, în special în moduri care amenință stabilitatea economică globală și securitatea internațională”, se adaugă în declarație.

ACTUALIZARE 20.27: Contul oficial al programului „Rewards for Justice” al Departamentului de Stat al SUA a publicat o postare pe X prin care solicită ajutor pentru obținerea de informații cu privire la recentele atacuri asupra Ambasadei SUA din Bagdad, Centrului de sprijin diplomatic din Bagdad și Consulatului General al SUA din Erbil, situat în regiunea kurdă semi-autonomă a Irakului, conform Al Jazeera.

Mai mult, s-a oferit o recompensă de 3 milioane de dolari pentru informații despre ceea ce s-a precizat că ar fi grupuri armate aliniate Iranului și alte entități responsabile de atacuri.

ACTUALIZARE 19.41: Viceguvernatorul provinciei Isfahan a declarat că Aeroportul de Pasageri din Kashan a fost atacat în această seară de forțele americane și israeliene, potrivit agenției de știri Mehr, relatează Al Jazeera.

Potrivit oficialului, anumite zone ale aeroportului au suferit daune în urma atacului.

ACTUALIZARE 19.16: Serviciile de urgență din Israel au declarat că printre răniți se numără și o fetiță de 11 ani, victimă a unui atac cu rachete în apropiere de Tel Aviv, pentru care armata a dat vina pe Iran, relatează Al Jazeera.

În orașul Bnei Brak, situat în centrul țării, lângă Tel Aviv, serviciul de urgență Magen David Adom a declarat că a acordat îngrijiri medicale și a transportat la spital 14 răniți, adăugând că fetița se află în stare critică, având răni provocate de șrapnel.

Serviciul a precizat că un băiat de 13 ani și o femeie de 36 de ani, care au suferit, de asemenea, răni provocate de șrapnel, se află în stare moderată, în timp ce alte 11 victime sunt în stare ușoară.

ACTUALIZARE 19.09: Statele Unite și Iranul poartă discuții cu privire la un posibil acord care ar prevedea un armistițiu în schimbul redeschiderii Strâmtorii Ormuz de către Teheran, au declarat trei oficiali americani pentru Axios. Detalii aici.

ACTUALIZARE 18.50: Vicepreședintele american JD Vance a purtat discuții cu intermediari din Pakistan cu privire la conflictul cu Iranul chiar marți, a declarat pentru Reuters o sursă la curent cu situația, ceea ce indică rolul său din ce în ce mai important în eforturile de a media încetarea conflictului. Detalii aici.

ACTUALIZARE 18.49: Președintele american Donald Trump a declarat weekendul trecut că dorește să „pună mâna pe petrolul din Iran” prin preluarea controlului asupra unui important nod de export, repetând un refren la care revine de peste un deceniu. Experții afirmă că acest lucru reprezintă un semn al disprețului său față de dreptul internațional și al credinței sale în „imperialismul combustibililor fosili”, relatează The Guardian. Detalii aici.

ACTUALIZARE 18.47: Traian Băsescu a spus la Digi24 că este riscant ca SUA că debarce militari în Iran. „Statele Unite au dovedit că nu au capacitate de analiză în privința riscurilor pe care le generează intervenția în Golful Persic”, a afirmat fostul președinte, argumentând acest lucru cu faptul că, de exemplu, nu au reușit să prevadă efectele blocării Strâmtorii Ormuz. De asemenea, Băsescu a spus că „soluția în Iran este încetarea ostilităților și trecerea la negocieri”. Detalii aici.

ACTUALIZARE 18.11: Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Ismail Baghaei, afirmă că Statele Unite au fost implicate în conflict din cauza unei erori de calcul și a unei provocări din partea Israelului, relatează agenția de știri iraniană IRNA, citând un interviu acordat ziarului Al-Masry Al-Youm, conform Al Jazeera.

„Nimeni din lume nu mai poate avea încredere în diplomația americană. Ei folosesc diplomația și negocierile doar ca un preludiu pentru a-și impune cererile sau pentru a recurge la forță”, a spus el.

El a afirmat, de asemenea, că noul lider al Iranului, Mojtaba Khamenei, se bucură de o sănătate perfectă și că nu a apărut în public din cauza războiului în curs.

Baghaei a spus că publicul iranian nu este pregătit să discute despre negocieri sau diplomație cu SUA, care au folosit negocierile anterioare ca preludiu pentru a-și impune cererile și a recurge la forță.

El a spus că atacul asupra Școlii de fete Shajareh Tayyebeh din Minab, care a ucis cel puțin 170 de persoane, este doar un exemplu al atrocităților pe care SUA le-au comis în ultima lună.

ACTUALIZARE 17.30: Ministerul de Externe al Iranului a respins afirmația lui Donald Trump potrivit căreia Teheranul ar fi solicitat un armistițiu, calificând-o drept „falsă și nefondată”, conform Sky News.

Anterior, Trump a postat pe Truth Social că „președintele noului regim” iranian a cerut un armistițiu.

El a precizat însă că Washingtonul nu va „lua în considerare” presupusa cerere până când Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă.

ACTUALIZARE 17.24: Iranul ar fi dispus să accepte Rusia în calitate de mediator pentru a contribui la soluționarea conflictului cu Statele Unite și Israel, potrivit declarațiilor ambasadorului iranian la Moscova, Kazem Jalali, citate de agenția de știri rusă de stat TASS, relatează Times of Israel.

ACTUALIZARE 16.54: Unii dintre consilierii președintelui american Donald Trump au declarat pentru Axios că, în opinia lor, liderul american „improvizează în mare parte, în loc să urmeze un plan clar” în ceea ce privește conflictul cu Iranul, relatează Times of Israel.

Consilierii au declarat pentru Axios că lui Trump „îi place să-și păstreze opțiunile deschise, să testeze idei cu diferite categorii de public, apoi să profite de ocazie dacă consideră că a găsit una”.

Aceștia au spus că, în diferite momente ale războiului, au fost convinși că Trump înclina spre o escaladare majoră, iar în alte momente era dornic să pună capăt rapid conflictului.

„Nimeni nu știe, până la urmă, ce gândește cu adevărat”, a declarat un consilier de rang înalt.

„Au avut un plan pentru prima săptămână, iar de atunci își improvizează strategia pe parcurs”, a afirmat un fost oficial american.

Senatorul republican Lindsey Graham a apărat comportamentul lui Trump. „Ăsta e planul – ca voi să nu aveți habar de nimic.”

Un alt oficial al administrației a afirmat: „Aici nu e vorba de șah în 3D – e în 12 dimensiuni. Se contrazice constant, așa că nimeni nu știe ce gândește. E intenționat.”

ACTUALIZARE 16.53: Garda Revoluționară Iraniană confirmă că a lovit un petrolier în Golful Persic, susținând că acesta aparținea Israelului, conform Times of Israel.

„Un petrolier aparținând regimului sionist ilegitim și ucigaș de copii, cu denumirea comercială «Aqua 1», aflat în zona centrală a Golfului Persic, a fost țintit cu precizie în cadrul curajoasei bătălii cu rachete a forțelor navale ale Gărzii Revoluționare Iraniene și arde în prezent”, afirmă Garda într-o declarație difuzată de televiziunea de stat.

Qatarul a declarat anterior că petrolierul a fost lovit în apele sale teritoriale.

Iranul a susținut anterior că a lovit petroliere aparținând Israelului, deși legăturile cu statul evreu erau, în cel mai bun caz, indirecte.

ACTUALIZARE 16.33: Autoritățile iraniene au avertizat luna trecută Bulgaria, stat membru al NATO, să nu permită Statelor Unite să utilizeze aeroporturile sale pentru avioanele care participă la operațiuni militare în Iran, potrivit Ministerului Afacerilor Externe, relatează Times of Israel.

Miercuri dimineață, Stanislav Balabanov, deputat al partidului „Există astfel de oameni”, a prezentat o notă din 18 martie în care guvernul iranian protesta împotriva prezenței avioanelor militare americane de realimentare staționate pe aeroportul Vasil Levski din Bulgaria.

În nota respectivă, Iranul a declarat că „își rezervă dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru a-și proteja suveranitatea, securitatea și interesele naționale, în conformitate cu dreptul internațional”.

Mai târziu, miercuri, într-o declarație adresată jurnaliștilor, viceministrul de externe Marin Raikov a confirmat nota și a spus: „Bulgaria nu se află în război”.

„Nu se încarcă avioane de luptă pe teritoriul Bulgariei pentru a participa la operațiuni militare”, a declarat el jurnaliștilor. „Menținem relații diplomatice intacte cu partea iraniană”.

La sfârșitul lunii februarie, mass-media bulgară a relatat că mai multe avioane militare americane au aterizat pe aeroportul civil Vasil Levski din Sofia, iar autoritățile au declarat că acestea făceau parte din desfășurarea avansată a NATO, fapt confirmat de Raikov.

„Parlamentul nostru nu a aprobat decizii de susținere a acțiunilor militare relevante în regiunea Strâmtorii Ormuz”, a spus acesta.

Unele țări europene, îngrijorate de războiul cu Iranul, s-au opus operațiunilor militare americane.

Spania și-a închis spațiul aerian și a refuzat accesul la bazele sale, Italia a respins o escală la baza Sigonella, iar Franța a blocat survolul zborurilor cu arme între SUA și Israel.

ACTUALIZARE 16.30: Javad Zarif, fostul ministru de externe al Iranului și fondatorul Institutului de Cercetare Payab, a avertizat statele din CCG (Consiliul de Cooperare al Golfului) că „securitatea nu poate fi cumpărată din străinătate”, conform Al Jazeera.

Într-o postare pe X în care a sintetizat decenii de decizii în materie de securitate luate de guvernele din CCG, Zarif a scris că bazele militare străine „sunt terenuri de pregătire pentru război”.

„Trump va pleca în curând, dar Iranul va rămâne aici pentru totdeauna”, a adăugat el. „Securitatea trebuie să fie pentru toți.”

ACTUALIZARE 16.28: Garda Revoluționară Islamică (IRGC) susține că situația din Strâmtoarea Ormuz se află „în mod ferm și decisiv” sub controlul său și că „nu va fi deschisă dușmanilor acestei națiuni prin gesturile ridicole ale președintelui SUA”, conform Al Jazeera.

Cu puțin timp în urmă, Trump a susținut că președintele iranian a solicitat un armistițiu, adăugând că va lua în considerare această cerere „atunci când Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă și liberă de obstacole”.

ACTUALIZARE 16.26: Statele Unite vor „părăsi Iranul destul de repede” și ar putea reveni pentru „lovituri punctuale” dacă va fi necesar, a declarat președintele american Donald Trump pentru Reuters, cu câteva ore înainte de discursul pe care urma să-l țină către națiune, relatează Times of Israel.

Trump a mai spus că va menționa în discurs că ia în considerare retragerea Statelor Unite din Alianța NATO.

ACTUALIZARE 16.06: Președintele american Donald Trump a susținut miercuri, 1 aprilie, că „președintele noului regim iranian” a cerut SUA un armistițiu.

„Președintele noului regim iranian, mult mai puțin radical și mult mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut Statelor Unite ale Americii un ARMISTIȚIU! Vom lua în considerare această cerere atunci când Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă și sigură. Până atunci, vom reduce Iranul la tăcere sau, cum se spune, îl vom trimite înapoi în Epoca de Piatră!!!”, a scris liderul de la Casa Albă pe Truth Social.

Nu este clar ce a vrut să spună Trump prin „președintele noului regim iranian”, întrucât nu a avut loc nicio schimbare recentă în această funcție. Masoud Pezeshkian este președintele Iranului, funcție pe care o ocupă din 2024.

ACTUALIZARE 15:40 Perturbarea aprovizionării cu petrol din Orientul Mijlociu va creşte în aprilie şi va începe să afecteze economia europeană, închiderea Strâmtorii Ormuz reducând sever livrările, a avertizat miercuri Fatih Birol, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), transmite Reuters, preluată de Agerpres.În urma atacării de către Teheran a activelor energetice din regiune, după loviturile aeriene ale SUA şi Israelului, şi restricţiile privind transportul, s-au pierdut peste 12 milioane barili de petrol, a explicat Birol.Acesta a adăugat: "Pierderile de ţiţei din aprilie vor fi duble faţă de nivelul din martie, pe lângă pierderile de gaze naturale lichefiate (GNL) şi se vor adăuga majorării inflaţiei şi reducerii previziunilor de creştere a economiei în multe ţări".Pierderile ar urma să crească în aprilie, în condiţiile în care un număr de nave de transport GNL şi petroliere care au sosit în martie au fost contractate înainte de începerea războiului şi şi-au continuat drumul către destinaţiile lor.Cea mai mare problemă este deficitul de kerosen şi motorină, care deja afectează statele din Asia dar efectele se vor resimţi şi în Europa, în aprilie sau mai, a declarat Birol.Acesta a repetat că IEA ia în considerare să elibereze din nou petrol din rezervele sale strategice.Actualele perturbări în aprovizionarea cu GNL şi petrol sunt mai grave decât cele combinate din timpul celor două crize din 1973 şi 1979 şi a pierderii volumelor de gaze ruseşti după invadarea Ucrainei de către Moscova, în 2022, a apreciat Birol.Şeful IEA a atras atenţia că aproximativ 40 active energetice cheie din Orientul Mijlociu au fost lovite de la începutul războiului şi va fi nevoie de timp până când acestea vor redeveni operaţionale."Ne îndreptăm spre o perturbare majoră şi cea mai mare de până acum", a avertizat Birol.La mijlocul lunii martie, AIE a decis să elibereze aproximativ 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale pentru a atenua creşterea preţurilor declanşată de războiul din Orientul Mijlociu. Aceasta este a şasea eliberare de petrol din rezervele strategice şi, totodată, cea mai mare operaţiune de acest tip realizată vreodată în istoria instituţiei.AIE a indicat joi seara că ţările membre au început să elibereze petrol pe piaţă din rezervele strategice, aşa cum se angajaseră să facă.Cu sediul la Paris, Agenţia Internaţională pentru Energie este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Agenţia a fost înfiinţată ca răspuns la primul şoc petrolier din 1973 - 1974, pentru a coordona eliberarea de petrol din stocurile de rezervă.

ACTUALIZARE 15:10 „În urma a două atacuri cu rachete care au avut loc în dimineața zilei de 1aprilie, în imediata apropiere a catedralei ortodoxe Sfântul Nicolae din Teheran, clădirea principală și spațiile de serviciu adiacente au fost avariate, iar geamurile și ușile au fost sparte”, anunță ambasada rusă la Teheran într-un comunicat.

„Condamnăm ferm agresiunea pe care Statele Unite și Israelul o duc în prezent împotriva Iranului”, adaugă aceasta, potrivit Le Monde.

ACTUALIZARE 15:00 Într-un comunicat difuzat de agenția de presă Fars, armata iraniană afirmă că, drept represalii la atacurile americano-israeliene, a țintit cu atacuri cu drone „bazele avionului american Awacs și ale avionului său de realimentare”, situate la aeroportul Ben Gurion, în Tel Aviv, precum și „amplasamentele radarelor destinate detectării și interceptării rachetelor și dronelor de luptă”, și „lobiectivelef de război electronic însărcinate cu contracararea dronelor de luptă” din Emiratele Arabe Unite.

Iranul anunță că a utilizat în această serie de atacuri „drone puternice Arash 2, dotate cu o autonomie de zbor de 2 000 de kilometri”.

Armata precizează că a vizat deja, în trecut, baze americane situate în țările din regiune și anunță că, potrivit informațiilor sale, „a cauzat daune grave acestor centre”.

ACTUALIZARE 14:55 Armata iraniană afirmă că atacurile sale din această dimineață au vizat un avion american de realimentare de la aeroportul Ben Gurion din Israel.

De asemenea, armata a declarat că a atacat baze de interceptare a dronelor și de război cibernetic din Emiratele Arabe Unite, fără a oferi însă detalii suplimentare.

ACTUALIZARE 14:49 Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, nu a autorizat o negociere pentru a pune capăt războiului cu Statele Unite şi Israel, potrivit afirmaţiilor făcute miercuri de vicepreşedintele Parlamentului iranian, Ali Nikzad, informează EFE, preluată de Agerpres."Războiul, pacea sau orice decizie privind negocierile sunt prerogative ale liderului suprem, care până acum nu a autorizat niciun dialog", a subliniat Nikzad într-o intervenţie publică în oraşul Tafresh din centrul Iranului, potrivit presei locale.Parlamentarul a afirmat că nu există nicio negociere în curs cu SUA pentru un armistiţiu şi a indicat că afirmaţiile americane potrivit cărora negociază cu preşedintele Parlamentului iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, "nu sunt adevărate şi răspund doar unor încercări de a genera diviziune" în Iran."Nu va fi niciodată o negociere. Nu îl vom slăbi pe Trump până când nu răzbunăm sângele liderului musulmanilor lumii", a declarat Nikzad, referindu-se la asasinarea lui Ali Khamenei de către Israel în prima zi a confruntării, pe 28 februarie.Aceste declaraţii survin după ce marţi seara preşedintele Iranului, Masud Pezeshkian, a afirmat că ţara sa este dispusă să pună capăt războiului cu SUA şi Israel dacă primeşte garanţii că nu va suferi noi atacuri."Avem voinţa de a pune capăt acestui război atât timp cât sunt stabilite garanţiile necesare pentru a evita repetarea oricărei agresiuni", a declarat Masud Pezeshkian într-o convorbire telefonică marţi cu preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.Ministerul de Externe din Iran a recunoscut în ultimele zile că a schimbat mesaje cu Washingtonul prin intermediari precum Pakistanul.Marţi, China şi Pakistanul au propus o iniţiativă comună în cinci puncte pentru reducerea tensiunilor în Orientul Mijlociu care include un armistiţiu imediat, promovarea negocierilor de pace, protejarea obiectivelor care nu au caracter militar, securitatea rutelor maritime şi respectarea Cartei ONU. 

ACTUALIZARE 14:45 Noul Lider Suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a transmis un mesaj de recunoștință șefului mișcării șiite libaneze pro-iraniene Hezbollah, Naim Qassem.

Într-o declarație scrisă difuzată de agenția de știri ISNA, afiliată statului iranian, Khamenei a scris că liderii Hezbollahului reprezintă „integritatea, fermitatea și răbdarea” în fața „celor mai mari dușmani ai lumii islamice”.

ACTUALIZARE 14:30 Garda Revoluționară Islamică (IRGC) din Iran afirmă că în ultima serie de atacuri lansate de Iran și de „fronturile de rezistență” aliate au fost utilizate peste 100 de rachete de mare putere și drone de atac, precum și peste 200 de rachete.

IRGC a declarat că atacurile au vizat diverse locuri din Israel, precum și poziții militare americane din Golf, inclusiv o bază care găzduiește forțe americane în Bahrain și o unitate de elicoptere americane la baza al-Adiri din Kuweit, unde susține că un elicopter a fost distrus.

Atacurile vor continua cu „intensitate și putere maximă”, a declarat IRGC într-un comunicat difuzat de postul de televiziune iranian IRIB.

ACTUALIZARE 14:25 Qatar Airways a publicat un nou orar de zbor care reflectă o „creștere treptată” a zborurilor către și dinspre Doha.

Compania aeriană a declarat că se preconizează ca zborurile să acopere peste 120 de destinații până la jumătatea lunii mai. Qatar Airways a reluat zborurile către și dinspre capitala Qatarului la jumătatea lunii martie.

Traficul aerian în Orientul Mijlociu a fost perturbat de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie, lăsând mii de călători blocați în primele zile ale conflictului.

ACTUALIZARE 14:20 Întreruperile în aprovizionarea cu petrol cauzate de situația actuală vor fi de două ori mai grave în aprilie decât au fost în martie, iar impactul se va resimți în curând în Europa, afirmă șeful Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol.

Până în prezent, războiul a cauzat o pierdere de aproximativ 12 milioane de barili pe zi din aprovizionarea cu petrol, afectând în același timp aproximativ 40 de active energetice regionale cheie, a declarat Birol într-un podcast cu Nicolai Tangen, șeful fondului suveran de investiții al Norvegiei.

„Cea mai mare problemă astăzi este lipsa combustibilului pentru avioane și a motorinei.

Vedem acest lucru în Asia, dar cred că în curând, în aprilie sau mai, va ajunge și în Europa.”

ACTUALIZARE 14:15 Gideon Saar susține că, deși „dușmanii” Israelului pot încă să lanseze atacuri asupra țării, aceștia nu reprezintă o „amenințare existențială”.

„Va trebui să rămânem vigilenți și în viitor față de comploturile dușmanilor noștri”, a declarat el. „Nu promitem că acesta va fi «ultimul război».”

ACTUALIZARE 14:10 Premierul britanic Keir Starmer a declarat miercuri că instabilitatea globală provocată de războiul din Iran pune Regatul Unit în situaţia de a se alinia mai îndeaproape la Uniunea Europeană în materie de securitate şi economie, pe fondul criticilor formulate de preşedintele american Donald Trump, relatează Reuters, preluată de Agerpres.Într-o conferinţă de presă menită să calmeze îngrijorarea publică cu privire la creşterea costurilor la carburanţi, Starmer a declarat că impactul războiului "ne va defini pentru o generaţie" şi ar putea fi similar cu creşterea preţurilor la energie din anii 1970."Vrem să fim mai ambiţioşi, să avem o cooperare economică mai strânsă, o cooperare mai strânsă în materie de securitate, un parteneriat care să recunoască valorile noastre comune, interesele noastre comune şi viitorul nostru comun" cu UE, a declarat Starmer.Donald Trump a criticat din nou marţi ţările europene care au refuzat să se alăture războiului său împotriva Iranului, menţionând în special Regatul Unit şi Franţa pe fondul deteriorării relaţiilor transatlantice ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu care a dus la creşterea preţurilor la energie.Preşedintele american a avertizat Regatul Unit şi alte ţări să "înceapă să înveţe cum să lupte pentru ele însele", deoarece SUA "nu vor mai fi acolo să le ajute".Guvernul laburist a încercat să reia relaţiile cu UE, iar Starmer a afirmat că este evident că acordul privind Brexitul, încheiat de guvernul conservator anterior în 2020, a provocat "daune grave economiei" britanice. 

ACTUALIZARE 14:05 Grecia se pregătește pentru posibile atacuri iraniene, flota sa comercială desfășurând exerciții militare în urma unui atac cu drone.

Deși petrolierele din Golf rămân ținte potențiale, singurul atac de pe teritoriul european de până acum a vizat o bază aeriană britanică din Cipru.

ACTUALIZARE 13:55 Atacurile americano-israeliene au lovit complexe siderurgice din centrul și sud-vestul Iranului, provocând pagube unităților de producție, relatează mass-media iraniene.

„Evaluările inițiale indică atacuri de amploare, cu pagube și distrugeri semnificative la unitățile de producție” din cadrul complexului Companiei Siderurgice Mobarakeh, una dintre cele mai mari din Iran, situată în provincia centrală Isfahan, a relatat agenția de știri Fars, citând o declarație a companiei.

Aceasta a adăugat că una dintre filialele companiei, Sefid Dasht Steel, din provincia Chaharmahal și Bakhtiari din sud-vestul țării, a „suferit, de asemenea, pagube și pierderi”.

Complexul din Isfahan a fost atacat vineri, împreună cu fabricile Khuzestan Steel din sud-vestul Iranului.

Oțelul este un material strategic important, esențial pentru producția industrială și militară, inclusiv pentru rachete, drone și nave.

ACTUALIZARE 13:45 Paisprezece persoane au fost rănite în regiunea Tel Avivului, au anunţat miercuri serviciile de intervenţie israeliene, după noi tiruri iraniene cu rachete asupra Israelului, un spital indicând că a primit un copil în stare "foarte critică", relatează AFP, preluată de Agerpres.Echipele de intervenţie în situaţii de urgenţă "au acordat îngrijiri medicale şi au evacuat spre spitale 14 răniţi, între care o fată de 11 ani în stare gravă, prezentând răni de schije la membre, o femeie de 36 de ani şi un băiat de 13 ani (...) cu răni de schije şi alte 11 persoane cu răni minore", potrivit unui comunicat al Magen David Adom (MDA), echivalentul israelian al Crucii Roşii.

Spitalul Sheba din Ramat Gan, un oraş situat în suburbiile vestice ale Tel Avivului, a declarat ulterior că a primit un civil şi şapte copii răniţi, dintre care unul "în stare foarte gravă", fără a preciza sexul acestuia.La Bnei Brak, un oraş învecinat cu Ramat Gan, locuit în majoritate de evrei ultraortodocşi, echipele de intervenţie au salvat mai mulţi copii în apropierea unui bloc de locuinţe al cărui acoperiş a fost avariat în urma unui impact.Poliţia israeliană a indicat, fără alte precizări, că a primit mai multe semnale privind "căderea unor fragmente de proiectile şi muniţii" în regiunea Tel Avivului şi în centrul ţării.

Israelul şi SUA au declanşat la 28 martie un război regional prin atacarea Iranului. Republica islamică ripostează la bombardamente lansând rachete şi drone, în principal asupra monarhiilor arabe din Golf şi asupra Israelului.Între 06:20 (03:20 GMT) şi 10:30 (07:30 GMT), armata israeliană a anunţat că a detectat patru valuri de rachete provenind din Iran şi o lansare dinspre Yemen, unde rebelii houthi, aliaţi ai Teheranului, au revendicat o lansare către Israel, a treia de când s-au alăturat ostilităţilor pe 28 martie.Potrivit postului de televiziune israelian Channel 12, în total nouă rachete au fost trase dinspre Iran în cursul nopţii trecute.Forţele armate iraniene afirmă că vizează obiective militare în Israel.Cenzura militară israeliană interzice presei să relateze despre eventualele pagube produse la sau în apropierea obiectivelor militare sau strategice, dar armata autorizează publicarea de imagini şi informaţii privind pagubele din zonele rezidenţiale.Potrivit Israelului, peste 90% dintre rachetele iraniene sunt interceptate de sistemul de apărare antiaeriană al ţării, structurat pe mai multe niveluri, unul dintre cele mai performante din lume. Cu toate acestea, resturile rezultate în urma interceptărilor provoacă în mod regulat pagube şi victime.De la începutul războiului, 19 civili au fost ucişi în Israel de schije sau în urma exploziilor provocate de rachetele lansate din Iran.La Teheran, clădirea fostei ambasade americane, transformată în muzeu dedicat luptei Republicii islamice împotriva SUA, a fost lovită miercuri dimineaţa într-un atac al SUA şi Israelului asupra centrului capitalei iraniene, au informat media iraniene, citate de EFE."Regimurile american şi israelian au bombardat fosta ambasadă a SUA la Teheran", a relatat agenţia de presă Mehr pe platforma X, postând o înregistrare video realizată pe strada Taleqani, unde se află fosta misiune diplomatică, în care se văd pagube materiale ale atacului, dar ambasada nu este arătată, iar amploarea atacului este necunoscută.Ambasada SUA a fost luată cu asalt de studenţi islamişti în 4 noiembrie 1979, care au ţinut ostatici 52 de oficiali americani timp de 444 de zile, pentru a cere extrădarea şahului Mohammad Reza Pahlavi, răsturnat de revoluţia condusă de ayatollahul Ruhollah Khomeini.Mai târziu, clădirea a fost transformată în muzeu, supranumit "cuibul spionilor", axat pe ostilitatea dintre cele două ţări şi deschis publicului.Pereţii exteriori ai fostei ambasade sunt acoperiţi de picturi murale în care steagul american are cranii în loc de stele, Mickey Mouse apare cu un pistol, iar Statuia Libertăţii este în ruine.În interior, biroul ultimului ambasador american la Teheran, William H. Sullivan, pare încremenit în timp, cu portrete ale foştilor preşedinţi Jimmy Carter şi George Washington pe pereţi.Vizitatorii au acces doar la primul etaj al fostei clădiri a ambasadei, unde se află o cameră de sticlă izolată fonic pentru convorbiri secrete, biroul ambasadorului şi o zonă accesibilă printr-o uşă blindată ce dispune de echipamente de telecomunicaţii, dispozitive de criptare şi decriptare. 

ACTUALIZARE 13:30 Războiul din Iran afectează şi lanţurile de aprovizionare cu produse cosmetice, majorând costurile pentru toate produsele, de la recipiente de plastic şi până la servicii de transport, reamintind industriei cosmetice că până şi o cutie de cremă de faţă depinde de rute comerciale globale fragile, transmite Reuters, preluată de Agerpres.Presiunile pe partea de costuri au fost o temă recurentă săptămâna trecută la unul dintre cele mai mari târguri din industria cosmetică, organizat în oraşul Bologna, din nordul Italiei, într-un moment în care blocarea Strâmtorii Ormuz se apropia de a cincea săptămână.Târgul Cosmoprof a atras 3.100 de expozanţi din 68 de ţări şi 255.000 de vizitatori din 150 de ţări, de la companii care caută soluţii de ambalare până la comercianţi cu amănuntul care caută produse noi.Companiile de cosmetice sunt îngrijorate în principal de creşterea costurilor cu materiile prime şi transportul din cauza creşterii cotaţiilor petrolului şi a perturbării transportului maritim, au declarat pentru Reuters cinci directori din industrie."Începem să vedem creşteri de costuri provocate de explozia preţurilor la energie, agravate de întârzierile la livrare", a declarat Simone Dominici, director al producătorului italian de cosmetice Kiko, care se aşteaptă la costuri logistice suplimentare de aproximativ 1,5 milioane de euro pentru grup pe parcursul anului.Kiko, care vinde rujuri începând de la 5 euro şi rimel de la 7,5 euro, operează peste 1.000 de magazine în întreaga lume."Cu atât de multe containere blocate în Orientul Mijlociu, există o disponibilitate mai limitată a containerelor... iar mărfurile nu sunt transportate eficient", a spus Dominici, adăugând că preţurile mai mari pentru unele componente chimice şi ambalaje creează o presiune suplimentară.Pe măsură ce criza din Iran răstoarnă lanţurile de aprovizionare, Yonwoo, un producător de containere pentru firmele L'Oreal şi K-beauty, a declarat că se luptă să îşi asigure stocuri de răşină pentru fabricarea recipientelor utilizate în produsele pentru îngrijirea pielii şi cosmetice.Pe lângă costurile mai mari, industria cosmetică s-ar putea confrunta şi cu o cerere mai mică din partea consumatorilor a căror putere de cumpărare este erodată de inflaţie, a spus Dominici. "Este furtuna perfectă", a avertizat el.

ACTUALIZARE 13:15 „Pe 31 martie, marina israeliană a lansat un atac la Beirut și l-a eliminat pe Hajj Yusuf Ismail Hashem, comandantul frontului sudic al Hezbollah”, relatează armata israeliană într-un comunicat.

Armata acuză acest „front sud” de „desfășurarea de activități teroriste îndreptate împotriva civililor israelieni și de operațiuni de luptă împotriva soldaților armatei israeliene în sudul Libanului”, iar pe șeful său de a fi „condus operațiunile, comandând lansările de rachete și atacurile aeriene ostile împotriva teritoriului israelian”.

ACTUALIZARE 13:00 O companie petrolieră cu legături în Marea Britanie a fost ținta unui atac cu drone în Irak, potrivit unor informații locale, citate de Al Jazeera.

Un incendiu de proporții a izbucnit astăzi la depozitele de petrol Castrol din Erbil, a anunțat agenția de știri irakiană Shafaq.

Castrol este deținută de British Petroleum din Marea Britanie. Cu toate acestea, compania a acceptat să vândă o participație majoritară de 65% firmei de investiții americane Stonepeak în decembrie.

O sursă din cadrul companiei a declarat agenției Shafaq că o dronă a căzut în interiorul depozitului, provocând pagube extinse după ce a declanșat un incendiu care a cuprins cantități mari de petrol.

Niciun angajat de la fața locului nu a fost rănit în urma atacului, a declarat sursa, potrivit sursei citate.

Imaginile distribuite pe rețelele de socializare arată că acoperișul unui depozit din Erbil a fost distrus, din acesta ieșind flăcări mari și fum dens.

ACTUALIZARE 12:55 Întrebat despre interviul lui Donald Trump acordat ziarului The Telegraph în cadrul unei conferințe de presă de la Downing Street, premierul britanic, Sir Keir Starmer, a declarat: „NATO este cea mai eficientă alianță militară pe care a cunoscut-o vreodată lumea. Ne-a asigurat siguranța timp de multe decenii și suntem pe deplin dedicați NATO.”

Starmer a adăugat că, „indiferent de presiunea” exercitată asupra lui și a altor lideri naționali, el va pune „interesul național” pe primul loc și va ține Marea Britanie în afara războiului.

„Acesta nu este războiul nostru”, a spus Starmer. „Nu vom fi atrași în acest conflict. Nu este în interesul nostru național”, a adăugat premierul britanic.

Mai multe detalii, AICI

ACTUALIZARE 12:40 Sir Keir Starmer a declarat că ministrul de Externe al Regatului Unit va găzdui săptămâna aceasta o reuniune menită să promoveze „un front comun pentru securitatea maritimă în întreg Golful Persic”, relatează Sky News.

După întâlnire, planificatorii militari se vor reuni pentru a „analiza modul în care ne putem mobiliza capacitățile și putem face Strâmtoarea Ormuz accesibilă și sigură după încetarea luptelor”, a declarat prim-ministrul în cadrul unei conferințe de presă la Downing Street.

„Trebuie să fiu sincer cu oamenii în această privință. Nu va fi ușor”, a spus el.

Sir Keir a declarat că a discutat la începutul săptămânii, la Downing Street, cu „lideri de afaceri relevanți din domeniile transportului maritim, finanțelor, asigurărilor și aprovizionării cu energie”, care au fost „clari” că „provocarea principală” este asigurarea trecerii în siguranță pe această rută maritimă cheie.

ACTUALIZARE 12:25 „Lunile următoare s-ar putea să nu fie ușoare” din cauza războiului din Orientul Mijlociu, a avertizat premierul australian, Anthony Albanese, într-un discurs rar adresat compatrioților săi pe mai multe canale de televiziune. „Niciun guvern nu poate promite că va elimina presiunile provocate de acest război”, a adăugat el.

„Vă pot promite că vom face tot ce ne stă în putință pentru a proteja Australia de ce este mai rău”, a declarat el, în timp ce țara este lovită în plin de creșterea prețurilor la petrol. El i-a îndemnat pe australieni să nu cedeze panicii făcând provizii de combustibil și să prefere transportul public în locul mașinii, atunci când este posibil.

„Dacă plecați la drum, nu luați mai mult combustibil decât este necesar — alimentați-vă așa cum ați face-o în mod normal. Gândiți-vă la ceilalți membri ai comunității voastre, la cei care locuiesc în zone izolate și la sectoarele de activitate esențiale”, a adăugat el.

„Australia nu este un actor direct în acest război. Dar toți australienii plătesc prețuri mai mari din cauza lui”, a reamintit el. „Fermierii și șoferii de camion, întreprinderile mici și familiile trec printr-o perioadă dificilă. Iar realitatea este că șocurile economice provocate de acest război se vor resimți luni de zile”, a avertizat el.

ACTUALIZARE 12:20 Într-un interviu acordat ziarului Telegraph, publicat miercuri, președintele american, care nu mai consideră Europa un partener de încredere în domeniul apărării în conflictul din Iran, a evocat posibilitatea retragerii din NATO.

La întrebarea dacă are în vedere o retragere americană din tratat la sfârșitul războiului, Donald Trump a răspuns: „«Oh, da, aș spune că aderarea Statelor Unite la NATO este mai mult decât supusă reexaminării». „Nu am fost niciodată impresionat de NATO. Am știut întotdeauna că nu sunt decât un tigru de hârtie, iar Vladimir Putin știe asta, de altfel. ”

Donald Trump reproșează în special partenerilor săi din NATO că s-au arătat reticenți în a contribui la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, închisă de facto de Teheran de câteva săptămâni și prin care tranzitează de obicei 20% din petrolul mondial.

Vizând în special Regatul Unit, președintele american i-a reproșat prim-ministrului, Keir Starmer, refuzul său de a se implica în războiul americano-israelian împotriva Iranului, sugerând că Royal Navy nu era la înălțimea așteptărilor. „Nici măcar nu aveți o marină. Sunteți prea învechiți și portavioanele voastre nu funcționau”, a declarat el referindu-se la flota britanică.

Mai multe detalii, AICI

ACTUALIZARE 12:15 Numărul militarilor americani răniți în conflictul cu Iran a ajuns la cel puțin 348, potrivit datelor oficiale furnizate de U.S. Central Command (CENTCOM).

Dintre aceștia, 315 s-au întors deja la datorie, iar 6 rămân grav răniți, a declarat marți purtătorul de cuvânt al CENTCOM, căpitanul de marină Tim Hawkins, citat de CBS News.

ACTUALIZARE 12:05 Al Jazeera a discutat ieri cu ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, despre războiul în curs. Iată câteva dintre principalele puncte abordate în cadrul interviului:

ACTUALIZARE 11:55 Compania aeriană Emirates din Dubai a declarat că cetățenilor iranieni nu li se permite să intre sau să tranziteze prin Emiratele Arabe Unite, relatează Al Jazeera.

Flydubai a precizat că persoanele care dețin o „viza de aur” a Emiratelor Arabe Unite sunt scutite de această restricție și li se permite să tranziteze țara.

ACTUALIZARE 11:50 Companiile petroliere câştigă 81,4 milioane de euro în plus pe zi în UE de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, datorită creşterii marjelor de profit, potrivit unui studiu publicat miercuri de ONG-ul Greenpeace, care solicită o taxă pe aceste profituri neaşteptate pentru a reduce facturile la energie şi a investi în energii regenerabile, informează AFP, preluată de Agerpres.Această analiză indică, de asemenea, că profiturile neaşteptate combinate ale companiilor petroliere din Uniunea Europeană numai în martie s-au ridicat la 2,5 miliarde de euro, din cauza creşterii preţurilor la combustibili.Pentru a ajunge la această cifră, studiul Greenpeace a examinat diferenţa dintre preţul ţiţeiului şi preţul combustibilului la pompă, între ianuarie şi februarie 2026, pe de o parte, şi primele trei săptămâni din martie, pe de altă parte. Conform acestor calcule, această marjă de profit a crescut."Raportul arată că majorarea preţurilor la pompă este semnificativ mai mare decât creşterea preţurilor subiacente ale ţiţeiului", a precizat Greenpeace.Creşterea marjelor de profit este semnificativ mai mare pentru motorină decât pentru benzină. "Comparativ cu lunile dinainte de război, companiile petroliere au realizat un profit suplimentar zilnic de 75,3 milioane de euro din vânzarea de motorină pentru autoturisme şi camioane. Vânzările de benzină au contribuit cu 6,1 milioane de euro pe zi", se arată în studiul menţionat.Printre ţările în care marjele au crescut cel mai mult s-au numărat Ţările de Jos, Suedia, Danemarca, Austria şi Germania.Studiul indică faptul că cele mai mari "profituri în exces" din UE au fost înregistrate pe marile pieţe, Germania fiind în frunte cu un profit neaşteptat de 23,8 milioane de euro pe zi, urmată de Franţa (11,6 milioane de euro), Spania (11,5 milioane de euro) şi Italia (10,4 milioane de euro).Războiul din Orientul Mijlociu, declanşat de ofensiva comună americano-israeliană împotriva Iranului din 28 februarie, a provocat o creştere a preţurilor petrolului, o mare parte din exporturile de ţiţei din ţările din Golf fiind blocate din cauza paralizării Strâmtorii Ormuz şi a numeroaselor atacuri asupra infrastructurii energetice.Pe lângă impozitarea profiturilor neaşteptate ale companiilor petroliere pentru a finanţa tranziţia energetică, Greenpeace a solicitat, de asemenea, "impozitarea marilor poluatori şi a celor extrem de bogaţi" pentru a elimina treptat combustibilii fosili şi a acoperi pierderile şi daunele climatice. 

ACTUALIZARE 11:45 Israelul nu şi-a încheiat încă ofensiva împotriva Iranului, a declarat marţi seara târziu premierul israelian Benjamin Netanyahu, afirmând că "mai devreme sau mai târziu regimul iranian va cădea", relatează EFE, preluată de Agerpres."Campania nu s-a terminat. Am zdruncinat regimul (de la Teheran), iar acesta va cădea mai devreme sau mai târziu", a afirmat el într-un discurs înregistrat şi difuzat de biroul său, adăugând că, în curând, "va putea împărtăşi mai multe informaţii despre noile alianţe (ale Israelului) cu ţări importante din regiune"."Regimul ayatollahilor a cheltuit de-a lungul anilor aproape un trilion de dolari în imensul său efort de a ne anihila", a spus între altele premierul israelian.Ofensiva militară declanşată de SUA şi Israel împotriva Iranului, declanşată la 28 februarie continuă în a cincea săptămână, la fel şi represaliile Teheranului, care bombardează instalaţii americane din regiune, precum şi infrastructuri energetice, blocând totodată Strâmtoarea Ormuz, ruta strategică pentru transportul de petrol.Semiluna Roşie iraniană a anunţat marţi că de la începutul războiului au fost avariate peste 113.000 de locuinţe şi unităţi comerciale în Iran, precum şi 307 unităţi medicale şi 760 de şcoli.

ACTUALIZARE 11.35 Rebelii Houthi din Yemen, susținuți de Iran, au declarat că forțele lor au lansat un atac cu rachete balistice asupra sudului Israelului.

Atacul a fost o operațiune comună desfășurată împreună cu Iranul și Hezbollah, un alt aliat al acestuia.

Atacul Houthi „și-a atins cu succes obiectivele”, se arată într-o declarație citată de agenția de știri iraniană Tasnim.

Armata israeliană a declarat anterior că a identificat o rachetă lansată din Yemen către Israel.

Intrarea rebelilor Houthi în război ar putea avea implicații mai ample asupra crizei petroliere care afectează comerțul global, scrie Sky News.

ACTUALIZARE 11:25 Malaezia a declarat că unor nave ale sale li s-a permis să tranziteze Strâmtoarea Ormuz fără a fi nevoite să plătească o taxă Iranului, scrie Sky News.

„Nu vom plăti nicio taxă, așa cum ar fi putut fi înțeles greșit de unii internauți. Nu vom plăti nimic”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Fahmi Fadzil.

Nu este clar dacă Malaezia ar fi dispusă să plătească o taxă pentru utilizarea căii navigabile în viitor.

Aceasta vine după ce Parlamentul iranian ar fi aprobat planurile de a introduce o taxă pentru navele care utilizează strâmtoarea.

O comisie de securitate a aprobat luni un nou plan de gestionare a căii navigabile, care includea introducerea unui sistem de taxare și interzicerea trecerii oricăror nave americane sau israeliene, a raportat agenția de știri iraniană Fars.

Conform raportului, au existat și alte măsuri, printre care:

Strâmtoarea Ormuz, prin care trec în mod obișnuit aproximativ o cincime din rezervele mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, a fost practic închisă de Iran de la începutul conflictului, ceea ce a dus la probleme de aprovizionare la nivel mondial și la creșterea prețurilor.

Înalți oficiali din regiunea Golfului au afirmat anterior că Iranul percepe deja taxe de la nave pentru tranzitul în condiții de siguranță pe această cale navigabilă.

Unii ar fi plătit milioane de lire sterline pentru a trece prin strâmtoare, conform informațiilor furnizate de NBC News.

Teheranul a afirmat în repetate rânduri că strâmtoarea este deschisă navelor care nu sunt afiliate Statelor Unite sau Israelului, dar traficul prin aceasta rămâne extrem de limitat.

ACTUALIZARE 11:10 Ministerul Apărării din Qatar confirmă că un petrolier închiriat de compania de stat QatarEnergy a fost lovit de o rachetă de croazieră iraniană în apele teritoriale ale Qatarului.

Qatarul a fost ținta a trei rachete de croazieră provenite din Iran, dintre care două au fost interceptate, în timp ce a treia a lovit petrolierul Aqua 1, fără a provoca însă victime, precizează ministerul.

Nava, situată la 31 de kilometri (17 mile marine) nord de centrul industrial Ras Laffan din Qatar — locul unde se află cea mai mare uzină de gaz din lume — a suferit avarii deasupra liniei de plutire, dar nu s-a raportat niciun impact asupra mediului, potrivit United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO) și QatarEnergy.

ACTUALIZARE 11:00 Armata israeliană afirmă că a lovit cu succes o persoană pe care a descris-o drept șeful departamentului de inginerie al Corpului Liban din cadrul Forței Quds a Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC).

Aceasta a declarat că Mahdi Vafa’i a fost ucis în orașul central Mahallat.

A susținut că Vafa’i a promovat „proiecte subterane” în Liban și Siria timp de două decenii ca parte a Forței Quds de elită, inclusiv crearea infrastructurii pentru Hezbollah și gestionarea depozitelor de arme.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Iranului.

Israelul a vizat membri ai Forței Quds pe tot parcursul războiului cu Iranul, inclusiv atunci când a atacat un hotel în centrul Beirutului luna trecută.

ACTUALIZARE 10:30 Un al treilea grup de luptă al portavioanelor americane se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pe fondul continuării operațiunilor militare împotriva Iranului, potrivit unui oficial american familiarizat cu situația, după ce portavionul amiral al Marinei a părăsit regiunea pentru reparații, scrie Bloomberg.

Nava USS George H.W. Bush a plecat marți din Norfolk, Virginia, pentru a fi trimisă în regiune, însoțită de o escortă de distrugătoare din clasa Arleigh Burke, și este probabil să ajungă acolo în trei săptămâni.

Nava a fost trimisă în Orientul Mijlociu după ce USS Gerald R. Ford — cea mai scumpă navă de război americană construită vreodată, în valoare de 13,2 miliarde de dolari — a fost nevoită să se retragă din operațiunile de luptă ca urmare a unui incendiu izbucnit în zona spălătoriei.

Aceasta survine în contextul în care președintele Donald Trump caută o soluție diplomatică la un război perturbator care a crescut prețurile la energie, a blocat în mare măsură transportul maritim în vitalul Strâmtoarea Ormuz și a dus la represalii iraniene împotriva aliaților din Golf.

ACTUALIZARE 10:15 Petrol american a fost livrat în Grecia pentru prima dată în aproximativ patru ani, pe fondul perturbării fluxurilor comerciale provocate de războiul dintre Statele Unite şi Israel împotriva Iranului şi de reducerea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, transmite Reuters, preluată de News.ro.

Datele platformei de monitorizare a transporturilor maritime Kpler arată că un transport de ţiţei WTI Midland, principalul sortiment de petrol uşor american, a fost trimis către Grecia.

Petrolierul de dimensiuni medii Eagle Helsinki, înregistrat în Insula Man, a încărcat aproximativ 700.000 de barili de ţiţei la terminalul Seabrook Logistics din Houston.

Nava se afla ancorată la Agio Theodoroi, în apropierea rafinăriei companiei greceşti Motor Oil din Corint, potrivit datelor de monitorizare navală şi informaţiilor furnizate de platforma maritimă Signal Ocean.

Rafinăria din Corint este a doua ca mărime din Grecia şi reprezintă peste o treime din capacitatea totală de rafinare a ţării.

Iniţial, petrolierul a indicat ca destinaţie Rotterdam, însă şi-a schimbat traseul în mijlocul Atlanticului, îndreptându-se spre Gibraltar şi apoi către Grecia, arată datele de urmărire a navelor.

Potrivit Signal Ocean, rafinăria grecească se bazează în mod obişnuit într-o măsură semnificativă pe petrol provenit din Basra, Irak.

Compania Motor Oil nu a comentat informaţiile privind livrarea.

ACTUALIZARE 10:00 Războiul declanşat de atacuri aeriene comune ale Israelului şi Statelor Unite în Iran, care s-a extins în Orientul Mijlociu, a costat deja aproximativ 186 de miliarde de dolari ţările arabe, a anunţat secretarul-general adjunct al ONU, sirianul Abdallah Al Dardari, care a cerut o încetare a ostilităţilor, relatează AFP, preluată de News.ro.

”Sperăm ca luptele să înceteze mâine, pentru că fiecare zi de întârziere are repercusiuni negative asupra economiei mondiale”, a declarat marţi presei, la Amman, secretarul-general adjunct al ONU Abdallah Al Dardari.

”Estimăm că pierderea de PIB a regiunii arabe după o lună de lupte va fi de aproximatv 6%”, a declarat el, adică economia a scăzut cu ”aproximativ 186 de miliarde de dolari”.

Ţările bogate în petrol de la Golful Persic, vizate de atacuri iraniene de represalii faţă de ofensiva americano-israeliană, plătesc cel mai important tribut, a subliniat Abdallah Al Dardari.

Impactul conflcitului asupra PIB-ului acestor ţări de la Golful Persic ”ar putea fi de 186 de miliarde de dolari”, iar în regiunea Levant ”ar putea atinge aproximativ 30 de miliarde” de dolari, a estimat Abdallah Al Dardari, care este totodată directorul Biroului regional pentru ţări arabe al Programului ONU pentru Dezvoltare (UNDP).

ACTUALIZARE 09:50 Preşedintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite ar putea pune capăt atacurilor militare asupra Iranului în două-trei săptămâni şi că Teheranul nu trebuie să încheie o înţelegere ca o condiţie prealabilă pentru ca războiul să se oprească, relatează Reuters.Remarcile evidenţiază afirmaţiile schimbătoare şi uneori contradictorii ale Washingtonului despre modul în care s-ar putea încheia războiul, aflat acum în a cincea săptămână, notează agenţia de presă britanică."Vom pleca foarte curând", le-a declarat Trump reporterilor de la Casa Albă marţi, spunând că retragerea ar putea avea loc "în două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei".Întrebat dacă o diplomaţie de succes cu Iranul este o condiţie prealabilă pentru ca SUA să încheie ceea ce a numit "Operaţiunea Furie Epică", Trump a răspuns că nu este."Iranul nu trebuie să încheie o înţelegere, nu", a spus el. "Nu, nu trebuie să încheie o înţelegere cu mine", a adăugat Trump.Casa Albă a precizat ulterior că Trump se va adresa naţiunii miercuri noapte "pentru a oferi o actualizare importantă despre Iran".Washingtonul a ameninţat anterior că va intensifica operaţiunile militare dacă Teheranul nu va accepta un cadru de armistiţiu american în 15 puncte, care printre cerinţele sale principale avea ca Iranul să se angajeze să nu urmărească să deţină arme nucleare, să oprească orice îmbogăţire a uraniului şi să redeschidă complet Strâmtoarea Ormuz.Marţi, secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat că Trump este dispus să încheie un acord cu Iranul pentru a pune capăt războiului care a ucis mii de oameni, s-a răspândit în regiune, a perturbat aprovizionarea cu energie şi riscă să trimită economia globală într-o spirală descendentă.Emiratele Arabe Unite se pregătesc să ajute SUA şi aliaţii să deschidă Strâmtoarea Orrmuz prin forţă, a relatat Wall Street Journal marţi seară, în efortul de a pune capăt închiderii efective a acestei rute de navigaţie prin care trece de obicei aproximativ o cincime din aprovizionarea zilnică cu petrol şi gaze naturale lichefiate a lumii.Emiratele Arabe Unite solicită o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU pentru această acţiune şi au sugerat ca SUA să ocupe insule strategice, conform relatării.Deşi Statele Unite au declarat că discuţiile cu Iranul sunt în desfăşurare, ministrul de externe iranian, Abbas Araqchi, a afirmat marţi, citat de postul de televiziune Al Jazeera din Qatar, că a primit mesaje directe de la trimisul special al SUA, Steve Witkoff, dar acestea nu constituie "negocieri".Mesajele includ ameninţări sau schimburi de opinii transmise prin intermediul "prietenilor", a adăugat el.Gardienii Revoluţiei din Iran au ripostat marţi cu o nouă ameninţare la adresa companiilor americane din regiune, începând de miercuri. Ei au enumerat 18 companii, între care Microsoft, Google, Apple, Intel, IBM, Tesla şi Boeing, care ar fi vizate începând cu ora 20:00, ora Teheranului (16:30 GMT).Întrebat dacă este îngrijorat de ameninţările la adresa companiilor, Trump a spus că nu.Liderul de la Casa Albă a criticat, de asemenea, marţi, ţările care nu au ajutat efortul de război al SUA, cum ar fi Regatul Unit, membră a NATO."NATO este o stradă cu sens unic", a declarat secretarul de stat Marco Rubio pentru emisiunea Hannity de la Fox News, menţionând că Europa vrea ca SUA să o apere, dar nu a intervenit pentru a oferi ajutorul pe care Washingtonul l-a solicitat."După ce acest conflict se va încheia, va trebui să reexaminăm această relaţie", a spus Rubio, subliniind în acelaşi timp că Washingtonul "ar putea vedea linia de sosire" în acest conflict.

ACTUALIZARE 09:45 Senatorul democrat Chris Van Hollen s-a alăturat valului crescând de condamnări la adresa noii legi privind pedeapsa cu moartea adoptate de Israel, care ar prevedea ca palestinienii, dar nu și evreii israelieni, să fie condamnați la moarte prin spânzurare în Cisiordania ocupată pentru acte de terorism.

„Chiar ieri, guvernul Netanyahu a adoptat o lege care prevede spânzurarea palestinienilor care comit anumite infracțiuni în Cisiordania, dar nu și a coloniștilor israelieni care comit aceleași infracțiuni”, a scris Van Hollen într-o postare pe X.

„De ce trimitem un cec în alb de miliarde de dolari unui guvern care urmărește aceste și alte politici flagrant rasiste?”, a întrebat el.

Statele Unite trimit miliarde de dolari sub formă de asistență militară către Israel în fiecare an, secretarul de Stat american Marco Rubio anunțând în martie o finanțare militară de urgență suplimentară de 4 miliarde de dolari.

ACTUALIZARE 09:30 Un ofițer superior din cadrul Forței Quds, ramura extrateritorială a Gărzii Revoluționare Islamice din Iran, a fost ucis ieri într-un atac aerian israelian în Iran, a anunțat armata, citată de The Times of Israel.

IDF afirmă că atacul din Mahallat, în centrul Iranului, l-a ucis pe Mahdi Vafaei, șeful departamentului de inginerie al Corpului Liban al Forței Quds a IRGC.

„De-a lungul celor 20 de ani în care a condus departamentul de inginerie al corpului, Vafaei a promovat proiecte subterane în Liban și Siria”, afirmă armata într-un comunicat.

IDF afirmă că Vafaei a condus eforturile de creare a unei infrastructuri subterane pentru Hezbollah și regimul lui Bashar al-Assad în Siria, „și a gestionat zeci de proiecte subterane în Liban, utilizate pentru depozitarea de arme avansate”.

ACTUALIZARE 09:25 Teheranul „analizează” dacă bazele britanice sunt acum ținte legitime în conflictul actual din Orientul Mijlociu, potrivit ambasadorului Iranului în Marea Britanie, relatează Sky News.

Seyed Ali Mousavi, într-un interviu acordat postului Times Radio, a declarat că autoritățile militare iraniene „vor decide în mod corespunzător” ce măsuri vor lua, susținând că orice decizie „depinde de” activitățile Regatului Unit.

Întrebat despre reacția lui Sir Keir Starmer la război, Mousavi a spus că „poziția inițială” a prim-ministrului a fost „foarte bună”.

El a spus că Iranul apreciază „neimplicarea” Regatului Unit în ceea ce el a numit „acest act criminal al părții americane și al regimului israelian”.

Cu toate acestea, el a adăugat că „din păcate, acum ne-am dat seama că baza militară britanică Fairford a fost folosită pentru avioanele B2 și B1 ale părții americane, pentru a fi echipate cu diverse arme destinate a fi folosite împotriva poporului iranian. Este foarte regretabil.”

Săptămâna trecută, John Healey, secretarul britanic al Apărării, a declarat că SUA au acum permisiunea de a folosi bazele britanice pentru lovituri defensive împotriva unor ținte iraniene specifice, inclusiv baze de rachete care amenință transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Anterior, guvernul permisese SUA să folosească bazele britanice – inclusiv cea de pe Diego Garcia – doar pentru a lovi baze de rachete care vizau interesele britanice din regiune.

ACTUALIZARE 09:00 Statele asiatice profită de derogările de la regimul sancţiunilor acordate de SUA pentru a cumpăra petrol rusesc şi a umple golurile provocate de războiul din Iran, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.Filipine a intrat în posesia primei sale încărcături de ţiţei rusesc ESPO din ultimii şase ani, în timp ce primul transport de naftă rusească din acest an a ajuns în portul Daesan din Coreea de Sud şi aşteaptă descărcarea. Alte ţări, inclusiv Sri Lanka, poartă discuţii cu Moscova cu privire la achiziţionarea de petrol.Războiul din Orientul Mijlociu a provocat o criză energetică serioasă în Asia, închiderea aproape totală a Strâmtorii Ormuz blocând aprovizionarea. Din cauza perturbărilor, rafinăriile din Asia sunt disperate să obţină încărcături alternative de petrol şi produse petroliere."Nu există altă opţiune. Rafinăriile care nu au prea multă flexibilitate vor fi primele care vor căuta ţiţei rusesc, deoarece acesta reprezintă un înlocuitor relativ facil la aprovizionarea cu ţiţei din Orientul Mijlociu", spune June Goh, analist la Sparta Commodities.Rusia a devenit ca unul dintre beneficiarii războiului din Iran, care a crescut preţul ţiţeiului şi a obligat Washingtonul să relaxeze restricţiile impuse anterior exporturilor de ţiţei ale Rusiei. De asemenea, atacul împotriva Teheranului, care a început la sfârşitul lunii februarie, a distras atenţia lumii de la invazia Moscovei în Ucraina.Ţările asiatice profită de faptul că există o rezervă de ţiţei rusesc care a fost pusă la dispoziţie cumpărătorilor prin derogări, ce vizează mărfurile încărcate înainte de 12 martie. Intenţia SUA este aceea de a limita creşterea preţului petrolului, chiar dacă a atras critici pentru creşterea veniturilor Moscovei. O măsură similară luată de Washington cu privire la petrolul iranian a avut un impact mai mic, potenţialii cumpărători rămânând precauţi.În Coreea de Sud, nu este clar dacă se va obţine obţine mai mult ţiţei şi naftă rusească de către companiile locale, deoarece descărcarea şi plata vor trebui finalizate până la 11 aprilie, când expiră derogarea SUA, a relatat marţi postul de radio YTN, citând un oficial din cadrul Ministerului Industriei.Nafta este o materie primă cheie utilizată pentru fabricarea materialelor plastice, dar poate fi amestecată şi în benzină.Şi alte economii asiatice, precum Japonia, ar putea lua în considerare varianta aprovizionării cu petrol din Rusia, pe măsură ce războiul se prelungeşte. Deşi oficialii de la Tokyo vor trebui să evalueze orice posibile implicaţii diplomatice, ţara are nevoie de petrol şi materii prime pentru petrochimie şi importă, deja, gaze naturale lichefiate ruseşti.Înainte de derogările acordate de Washington, cumpărătorii de ţiţei ruseşti din regiunea Asiei erau în mare parte limitaţi la procesatorii din India şi rafinăriile independente din China, alţi potenţiali cumpărători fiind descurajaţi de perspectiva de a pierde accesul la sistemul financiar american.India şi China sunt responsabile în continuare cu cea mai mare parte din importurile ruseşti, India primind aproximativ 60 de milioane de barili pentru această lună, în timp ce fluxurile ruseşti au constituit o parte mai mare din mixul general de ţiţei al Chinei, în acest an.

ACTUALIZARE 08:55 Emiratele Arabe Unite sunt dispuse să ajute SUA și aliații lor să redeschidă Strâmtoarea Ormuz prin forță, potrivit publicației Wall Street Journal, care citează surse oficiale arabe.

Articolul susține că Abu Dhabi face presiuni pentru adoptarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU care să autorizeze o astfel de acțiune – o mișcare care ar face din Emiratele Arabe Unite prima țară din Golful Persic care ar intra în conflict ca parte combatantă.

Într-o declarație făcută la începutul acestei săptămâni, Ministerul de Externe al Emiratelor Arabe Unite a afirmat:

„Acțiunile Iranului de a împiedica trecerea prin Strâmtoarea Ormuz și de a amenința libertatea de navigație constituie o încălcare clară și gravă a dreptului internațional și a dreptului internațional al mării, precum și o amenințare serioasă la adresa comerțului internațional, a securității energetice și a economiei globale și, prin urmare, o amenințare la adresa păcii și securității internaționale.

Închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran este inacceptabilă și nesustenabilă și constituie un act de terorism economic nu numai împotriva țărilor din regiune, ci și împotriva comunității internaționale.

Acest lucru impune tuturor țărilor lumii, nu doar celor din regiune, responsabilitatea de a lua măsurile necesare pentru a asigura libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz, în apele înconjurătoare și în alte strâmtori, în conformitate cu dreptul internațional și dreptul internațional al mării.

Prin urmare, ne-am anunțat sprijinul și participarea la măsurile care garantează libertatea de navigație și trecerea în siguranță a navelor comerciale prin strâmtoare.”

ACTUALIZARE 08:50 Aviaţia civilă din Kuwait a informat miercuri despre un atac asupra aeroportului internaţional al ţării care a provocat "un mare incendiu la instalaţii", după ce mai multe drone au lovit un depozit de combustibil, informează EFE, preluată de Agerpres.Agenţia kuweitiană a atribuit atacul unor avioane fără pilot "provenind din Iran şi facţiunile armate pe care le susţine", potrivit unui comunicat publicat pe X în care se preciza că pagubele au fost doar materiale şi nu au fost înregistrate victime.Purtătorul de cuvânt oficial al Autorităţii Generale pentru Aviaţie Civilă, Abdullah Al-Rajhi, a explicat că atacul a provocat pagube semnificative în depozitele de combustibil ale Companiei de aprovizionare cu combustibil pentru aviaţie din Kuwait (KAFCO) de la acest aeroport.Majoritatea ţărilor din Orientul Mijlociu care găzduiesc baze militare şi împărtăşesc interese cu SUA şi ţările aliate au fost ţinta unor atacuri iraniene din 28 februarie, când SUA şi Israel au lansat o ofensivă împotriva Republicii Islamice.Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) a semnalat marţi seară că ţările din Golf vor concentra cele mai mari pierderi macroeconomice ale acestui război din cauza expunerii ridicate la perturbările comerciale şi la volatilitatea pieţelor energetice legate de scăderi importante ale producţiei, investiţiilor şi comerţului. 

ACTUALIZARE 08:45 O fabrică de oțel din Iran a fost lovită într-un atac american-israelian, potrivit presei de stat iraniene, citate de Sky News.

Este a doua oară în această săptămână când complexul siderurgic Mobarakeh din orașul Isfahan a fost ținta unui atac, potrivit agenției de știri Tasnim.

Aceasta a precizat că amploarea pagubelor umane și materiale cauzate de atac este în prezent în curs de evaluare, iar detalii suplimentare vor fi anunțate în timp util.

ACTUALIZARE 08:40 Premierul britanic, Sir Keir Starmer, va susține în această dimineață o conferință de presă la Downing Street cu privire la situația din Orientul Mijlociu, anunță Sky News.

El va vorbi despre modul în care guvernul britanic vine în sprijinul cetățenilor britanici afectați de consecințele războiului.

ACTUALIZARE 08:35 Forţele de Apărare ale Israelului (IDF) au anunţat marţi că au atacat o instalaţie care ar fi fost folosită pentru presupusa dezvoltare de arme chimice în Iran, relatează miercuri dpa, preluată de Agerpres.IDF a declarat că "a atacat o instalaţie de cercetare şi dezvoltare care transfera sistematic substanţe chimice către regimul terorist iranian".Armata israeliană a afirmat că instalaţia, deţinută de compania Tofiq Daru, "se prezenta drept o companie civilă", dar "în practică transfera regimului terorist iranian substanţe chimice, inclusiv fentanil, care erau utilizate pentru cercetarea şi dezvoltarea de arme chimice".Informaţia nu a putut fi verificată din surse independente.Nu se ştie dacă Iranul lucra de fapt la dezvoltarea de arme chimice pentru uz militar, notează dpa."Fentanilul este un anestezic care, în doze mari, este considerat a fi o substanţă extrem de letală", a afirmat IDF. Compania "a furnizat sistematic această substanţă mortală" Organizaţiei pentru Inovare şi Cercetare Defensivă din Iran (SPND), a mai spus armata israeliană.

ACTUALIZARE 08:30 Agenția de știri ISNA relatează că asistentele medicale au fost ucise la locul de muncă și că, în ciuda acestor crime, serviciile medicale continuă fără întrerupere, scrie Al Jazeera.

Agenția l-a citat pe directorul general al Organizației Sistemului de Asistență Medicală.

ACTUALIZARE 08:25 Postul de televiziune israelian Channel 12 afirmă că au fost semnalate „explozii puternice” și „mai multe locuri de impact” în centrul Israelului, în urma lansării de rachete din Iran.

Postul a precizat că atacul – care a declanșat alarmele în regiunile Gush Dan, Sharon și Samaria – s-a încheiat. 

Șase persoane au fost rănite în urma ultimei serii de atacuri ale Iranului, potrivit presei israeliene.

Citatând serviciul israelian de ambulanță Magen David Adom, Ynet a precizat că printre răniții din zona Bnei Brak se numără o fetiță de 11 ani, un băiat de 13 ani, o femeie de 39 de ani, un bărbat de 50 de ani și două femei.

Pe Telegram, Magen David Adom a declarat că a transportat fetița de 11 ani la spital cu răni provocate de șrapnel.

ACTUALIZARE 08:20 Primarul orașului New York, Zohran Mamdani, a declarat că războiul SUA-Israel împotriva Iranului „trebuie combătut din toate punctele de vedere”, subliniind că „războaiele de schimbare de regim” inițiate de Washington au avut, de-a lungul istoriei, „consecințe dezastruoase”, scrie Al Jazeera.

Mamdani, care a candidat la funcție promițând că va face viața în New York mai accesibilă, i-a spus YouTuber-ului Brian Tyler Cohen că războiul „a costat deja 23 de miliarde de dolari” în timpul „unei crize istorice a accesibilității”.

Aceasta este „suma de bani care ar putea transforma viața americanilor din clasa muncitoare, fie prin investiții în Medicare sau în profesori, fie chiar prin eliminarea datoriilor studenților”, a spus Mamdani, adăugând că toate acestea au fost „aruncate la o parte în favoarea urmăririi unui alt război de schimbare a regimului”.

ACTUALIZARE 08:15 Ahmad Nafisi, un înalt oficial din provincia iraniană Hormozgan, a declarat că avioane de vânătoare inamice au bombardat terminalul de pasageri Shahid Haqqani din orașul Bandar Abbas în urmă cu câteva ore.

El a condamnat atacul „criminal” asupra infrastructurii civile și a precizat că nu au existat victime sau răniți.

ACTUALIZARE 08:10 Premierul australian Anthony Albanese va ține astăzi un discurs rar adresat națiunii, difuzat prin rețelele de televiziune și radio, pentru a prezenta poziția guvernului său față de conflictul din Orientul Mijlociu, relatează Al Jazeera.

Discursul este programat pentru ora 19:00, ora la Canberra (08:00 GMT).

Luni, Albanese a declarat că dorește mai multe clarificări din partea lui Trump cu privire la obiectivele războiului în curs împotriva Iranului. El a anunțat, de asemenea, că taxa pe combustibil va fi redusă temporar pentru a ușura povara asupra șoferilor.

Ministrul de Finanțe al Australiei, Jim Chalmers, a avertizat că, cu cât războiul se prelungește, cu atât impactul asupra economiei țării va fi mai mare. „Australia nu a ales acest război; cetățenii plătesc prețul acestui război la pompă și, în general, în viața de zi cu zi”, a spus Chalmers.

ACTUALIZARE 08:05 Access Now, o organizație pentru drepturile omului, afirmă că Iranul a folosit metode „neobișnuit de sofisticate” pentru a impune blocaje ale internetului mai „extinse”, scrie Al Jazeera.

Într-un nou raport, Access Now a menționat că Iranul a început să incrimineze „achiziționarea, vânzarea, importul și utilizarea instrumentelor de internet neautorizate, precum Starlink” după războiul de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie 2025.

Iranul a fost, de asemenea, una dintre puținele țări care au utilizat bruiajul pentru a împiedica accesul la sistemele de internet prin satelit din orbita terestră joasă (LEO), precum Starlink, în timpul întreruperilor din 2025.

Actualul blocaj național al internetului din Iran, care a început pe 28 februarie, se adaugă altor restricții în vigoare prin intermediul Rețelei Naționale de Informații a Iranului, care oferă acces la o listă limitată de site-uri web permise și „obligă oamenii să utilizeze aplicațiile naționale de mesagerie”, se arată în raport.

ACTUALIZARE 08:00 Cele două noi rute vor permite persoanelor care părăsesc Kuweitul să călătorească fie către aeroportul Regele Fahd din orașul Dammam, fie către aeroportul Qaisumah, potrivit Agenției de știri din Kuweit (KUNA), preluate de Al Jazeera.

Aeroportul din Kuweit a fost ținta unor atacuri iraniene repetate, iar spațiul aerian al țării a rămas închis începând cu 28 februarie.

ACTUALIZARE 07:55 Armata israeliană a anunțat miercuri dimineață că a efectuat atacuri împotriva capitalei iraniene, scrie Al Jazeera.

„Cu puțin timp în urmă, armata israeliană a finalizat o serie de atacuri de amploare” care au vizat infrastructurile autorităților iraniene „din Teheran”, a scris aceasta într-un mesaj succint pe Telegram.

ACTUALIZARE 07:50 Presa de stat iraniană relatează că infrastructura de internet prin satelit a miliardarului american Elon Musk, Starlink, din întreaga regiune se numără acum „printre țintele legitime ale Iranului”, relatează Al Jazeera.

Agenția de știri Fars a publicat o infografie care arată că Starlink este prezent în țări precum Bahrain, Kuweit și Emiratele Arabe Unite.

Utilizarea Starlink în Iran se pedepsește cu până la doi ani de închisoare. Cu toate acestea, unii iranieni folosesc serviciul pentru a comunica în contextul blocării internetului impuse de guvern.

ACTUALIZARE 07:45 Armata israeliană a anunțat miercuri dimineață că încearcă să intercepteze o rachetă lansată din Yemen, de unde rebelii houthi, apropiați de Teheran, au lansat deja în ultimele zile atacuri împotriva Israelului.

„Armata israeliană a detectat lansarea unei rachete din Yemen către teritoriul israelian, sistemele de apărare aerianăacționează pentru a intercepta amenințarea”, a scris armata într-un comunicat publicat pe Telegram, înainte de a ridica alerta „în toate zonele țării” după câteva minute, într-un al doilea mesaj.

Potrivit presei israeliene, proiectilul a fost interceptat și nu s-au înregistrat victime.

ACTUALIZARE 07:30 Au fost auzite explozii „în cartierele din nord, est și centru” ale capitalei iraniene, a relatat miercuri dimineață Irib, televiziunea de stat, vorbind despre „atacuri asupra Teheranului”, relatează Le Monde.

Președintele SUA, Donald Trump, s-a contrazis în declarațiile sale de marți.

Pe de o parte, Donald Trump a afirmat că negocierile cu iranienii, aparent – după cum credem noi – prin intermediul pakistanezilor, decurg bine.Dar apoi a mai spus și că nu are nevoie de un acord, că iranienii sunt cei care „imploră” – în limbajul său – SUA pentru un fel de compromis politic care să pună capăt acestui război.

A mai spus și că discuțiile continuă, așa că nu este foarte clar ce este dispus să accepte președintele pentru a pune capăt, practic, implicării militare a SUA în Iran.

ACTUALIZARE 07:25 Guvernul argentinian a adăugat marți Garda Revoluției Islamice din Iran pe lista persoanelor și organizațiilor teroriste, a anunțat președinția într-un comunicat citat de Le Monde.

Conform rezoluției semnate de președintele Javier Milei, includerea Gărzii Revoluției Islamice Iraniene pe această listă „permite aplicarea de sancțiuni financiare și restricții operaționale menite să limiteze capacitatea de acțiune a acestora în țară”.

Guvernul argentinian „este hotărât ca Republica Argentina să se realinieze la civilizația occidentală, condamnând și combatând frontal pe cei care vor să o distrugă”, se arată în text.

ACTUALIZARE 07:20 Drone de atac au vizat rezervoarele de combustibil ale Aeroportului Internațional din Kuweit, provocând un incendiu, a anunțat miercuri agenția națională KUNA, citând autoritățile aviației civile, informează Le Monde.

„Aeroportul internațional din Kuweit a fost supus unor atacuri evidente cu drone lansate de Iran și de facțiunile armate pe care le susține”, a relatat agenția, citând purtătorul de cuvânt al aviației civile naționale, Abdullah Al Rajhi.

Potrivit acestuia, „rezervoarele de stocare a combustibilului […] au fost vizate, provocând un incendiu de proporții la fața locului”. Nu s-au înregistrat victime, potrivit aceleiași surse.

ACTUALIZARE 07:15 Un petrolier a fost avariat de un „proiectil de origine necunoscută” la aproximativ 30 de kilometri nord de Doha, capitala Qatarului, a anunțat miercuri agenția maritimă britanică UKMTO, pe baza unei sesizări, relatează Le Monde.

„Petrolierul a fost lovit de un proiectil necunoscut la babord, ceea ce a provocat avarii la carenă deasupra liniei de plutire”, a scris agenția într-un comunicat, precizând că echipajul era în siguranță și că nu s-a constatat niciun impact asupra mediului.

ACTUALIZARE 07:10 Donald Trump se va adresa națiunii miercuri seara cu privire la Iran, a anunțat marți purtătoarea de cuvânt a Casei Albe pe X.

„Mâine seară la ora 21:00 ora locală (joi, la  04:00 la București), președintele Trump se va adresa națiunii pentru a oferi informații noi importante despre Iran”, a scris Karoline Leavitt.

ACTUALIZARE 07:00 Armata israeliană a anunțat, în noaptea de marți spre miercuri, că a lovit un „comandant de rang înalt” al Hezbollahului, precum și un „terorist de rang înalt” în două atacuri separate în regiunea Beirutului.

În comunicatul său, armata nu a precizat dacă această a doua țintă făcea, de asemenea, parte din mișcarea islamistă libaneză.

ACTUALIZARE 06:45 Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că forțele sale au lansat „muniție de precizie” în cadrul atacurilor menite să slăbească și mai mult „capacitatea Iranului de a-și proiecta puterea în mod semnificativ dincolo de granițele sale”, relatează Al Jazeera.

CENTCOM a publicat aceste declarații pe X, însoțite de un videoclip de 13 secunde care pare să arate o explozie într-o regiune montană.

ACTUALIZARE 06.30 „Campania nu s-a încheiat, vom continua să zdrobim regimul terorist, vom consolida zonele de securitate din jurul nostru și ne vom atinge obiectivele”, a afirmat premierul israelian, referindu-se la teritoriile în care armata israeliană este acum desfășurată dincolo de granițele sale, în Fâșia Gaza, în Siria și în Liban, relatează Le Monde.

Benyamin Netanyahu a făcut aceste declarații într-un discurs televizat în ajunul Paștelui evreiesc, la scurt timp după ce președintele iranian, Massoud Pezeshkian, a declarat că țara sa are voința „de a pune capăt” războiului, dar dorește garanții pentru „a împiedica repetarea agresiunii”, potrivit unui comunicat al biroului său.

„Trebuia să acționăm și am acționat. Am transformat Israelul într-o putere regională și, în anumite privințe, într-o putere mondială”, a mai spus premierul. „Am rămas fideli misiunii noastre și am schimbat fața Orientului Mijlociu”, a adăugat el.

Liderul opoziției israeliene, Yaïr Lapid, a criticat vehement acest discurs. „Benyamin Netanyahu a ținut pentru a mia oară un discurs arogant în care a afirmat: «Am schimbat Orientul Mijlociu», dar, în cele din urmă, se dovedește întotdeauna că nimic nu s-a schimbat”, a criticat el.

„Este timpul să recunoaștem că pur și simplu nu este capabil de asta”, a adăugat domnul Lapid, considerând că, în ciuda războiului, amenințările rămân neschimbate: Hezbollah continuă să tragă din Liban, Iranul continuă să lanseze rachete balistice asupra Israelului și „Hamas este încă la putere în Gaza”.

ACTUALIZARE 06:15 Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a răspuns la o anchetă realizată de The New York Times, care a descoperit că o rachetă balistică americană cu rază scurtă de acțiune, denumită PrSM, a fost utilizată într-un atac mortal asupra unei săli de sport și a unei zone rezidențiale din orașul Lamerd, pe 28 februarie.

Tim Hawkins, purtătorul de cuvânt al CENTCOM, a declarat că armata a analizat incidentul și „a confirmat că acuzațiile sunt false” .

El a spus că forțele americane nu au lansat niciun atac asupra orașului Lamerd în primele zile ale războiului și a susținut că înregistrările video ale atacului nu arată o rachetă PrSM.

„O rachetă PrSM are o lungime de 3,7 metri. Muniția prezentată în înregistrarea video pare să fie de două ori mai lungă, ceea ce corespunde dimensiunilor și siluetei unei rachete de croazieră iraniene Hoveyzeh”, a spus el.

Raportul din New York Times descria PrSM, sau racheta de lovitură de precizie, ca fiind „o armă care nu fusese testată în luptă” și preciza că aceasta este concepută să detoneze chiar deasupra țintei și să arunce spre exterior mici pelete de tungsten.

Potrivit agenției de știri iraniene Fars, aproximativ 15 persoane au fost ucise în atacul asupra sălii de sport din Lamerd, unde copiii se jucau și făceau exerciții fizice.

ACTUALIZARE 06:00 Armata ideologică a Teheranului ameninţă că va ataca companiile americane din domeniul tehnologiei dacă vor mai fi ucişi lideri iranieni, a relatat agenţia semi-oficială Fars, citată de CNN. Pe de altă parte, preşedintele Iranului, Masoud Pezeshkian, susţine că ţara sa este gata să înceteze luptele, cu condiţia unor garanţii că nu va mai fi atacată, relatează News.ro.

„Întrucât elementul principal în proiectarea şi urmărirea ţintelor de asasinat îl constituie companiile americane din domeniul TIC şi al IA, ca răspuns la aceste operaţiuni teroriste, de acum înainte principalele instituţii implicate în operaţiuni teroriste vor fi ţintele noastre legitime”, a declarat Corpul Gărzilor Revoluţiei Islamice din Iran (IRGC), armata ideologică a regimului.

Apple, Microsoft, Google, Meta, IBM, HP, Intel, Tesla, Boeing şi JP Morgan se numără printre cele 17 companii pe care IRGC a ameninţat că le va viza.

IRGC a îndemnat angajaţii firmelor americane de tehnologie din regiune să „se îndepărteze imediat de locurile lor de muncă” şi pe rezidenţii care locuiesc în apropierea birourilor acestor companii să se mute într-un loc sigur.

„Companiile care participă activ la planuri teroriste vor fi supuse unor acţiuni reciproce ca răspuns la fiecare asasinat”, a declarat IRGC.

„Aceste companii, începând de miercuri, 1 aprilie, ora 20:00 (20:30, ora României), ar trebui să se aştepte la distrugerea centrelor lor relevante ca răspuns la fiecare asasinat din Iran”, a declarat IRGC, potrivit Fars.

Știrea inițială

Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat pentru Al Jazeera că forțele armate iraniene nu se tem de perspectiva unei operațiuni terestre a SUA. 

„Îi așteptăm”, a spus el. „Nu cred că ar îndrăzni să facă așa ceva. Îi va aștepta o forță considerabilă”, a adăugat Araghchi. „Dar nu noi am început acest război. Ne-am apărat și am făcut-o cu forță”, a continuat el. 

„Pierderile pe care le-au suferit în ceea ce privește echipamentele, personalul, radarele din regiune și aeronavele lor – ați văzut ce s-a întâmplat cu aeronava lor AWACS sau cu avioanele lor de realimentare. Știm foarte bine cum să ne apărăm. Într-un război terestru, ne descurcăm și mai bine. Suntem pe deplin pregătiți să facem față oricărui tip de atac terestru. Sperăm că nu vor comite o astfel de greșeală.”

Totodată, el a confirmat pentru aceeași sursă că au avut loc schimburi de mesaje cu SUA, fie direct, fie prin intermediul unor parteneri din regiune. Însă șeful diplomației iraniene a precizat că acest lucru nu înseamnă că Iranul se află în negocieri cu Washingtonul. 

„Primesc mesaje direct de la Wittkof, la fel ca înainte, iar acest lucru nu înseamnă că suntem în negocieri”, a declarat el. „Nu este adevărată afirmația potrivit căreia ar avea loc negocieri cu vreo parte din Iran. Toate mesajele sunt transmise prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe sau primite de acesta, iar între agențiile de securitate au loc schimburi de informații”, a declarat ministrul iranian de Externe.

„Nu am trimis niciun răspuns la cele 15 propuneri americane și nici nu am prezentat vreo propunere sau condiție”, a mai adăugat el.

Mai mult, președintele iranian Masoud Pezeshkian a susținut că țara sa are „voința necesară” pentru a pune capăt războiului în curs cu Israelul și Statele Unite, dar solicită garanții că războiul nu se va repeta, conform Al Jazeera. 

„Avem voința necesară pentru a pune capăt acestui conflict, cu condiția îndeplinirii unor condiții esențiale – în special garanțiile necesare pentru a preveni repetarea agresiunii”, a declarat Pezeshkian într-o conversație telefonică cu președintele Consiliului European, António Costa, potrivit unui comunicat al biroului său, reiterând o cerință cheie a Teheranului.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a transmis că Israelul creează „noi alianțe cu țări importante din regiune” împotriva amenințării comune reprezentate de Iran, conform Times of Israel. 

El nu a menționat la ce state se referă, spunând doar că speră ca „în curând să vă pot oferi mai multe detalii despre aceste acorduri importante”. Netanyahu a promis că „mai devreme sau mai târziu” regimul iranian va cădea.

El a lăudat realizările IDF în războaiele împotriva Iranului din luna iunie a anului trecut și în campania actuală. „În cadrul operațiunii «Rising Lion», am eliminat amenințarea imediată reprezentată de dotarea Iranului cu arme nucleare și rachete balistice”, a spus el, referindu-se la războiul din iunie. 

Iar în războiul actual, a adăugat el, „am obținut o realizare complementară, aceea de a distruge capacitatea industrială a regimului de a produce aceste instrumente de distrugere”. Netanyahu a susținut că Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, care a fost ucis în prima zi a războiului, dorea să îngroape aceste programe adânc sub pământ pentru a le face imune la atacurile israeliene.

Șeful Statului Major al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF), generalul-locotenent Eyal Zamir, a declarat că „axa terorii a regimului iranian începe să se prăbușească”, potrivit declarațiilor făcute publice de armată în urma întâlnirii pe care a avut-o la începutul acestei săptămâni cu amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA, relatează Times of Israel.

IDF a precizat că, în cadrul întâlnirii, Zamir și Cooper „au discutat despre importanța cooperării dintre cele două armate în cadrul operațiunii împotriva regimului iranian și au coordonat pașii următori”. 

„Prin acțiuni sincronizate și coordonate, împreună lovim regimul terorist iranian și îl izolăm strategic, făcându-l mai slab ca niciodată”, a declarat Zamir. „Parteneriatul strategic cu aliatul nostru este o sursă extraordinară de forță, iar nivelul acestuia este fără precedent în cadrul acestei operațiuni”, a spus el. 

Zamir a adăugat că „axa terorii regimului iranian începe să se prăbușească și vom continua să lovim până când ne vom atinge obiectivele”.

Președintele SUA, Donald Trump, a susținut că „nici măcar nu se gândește” la stocurile de uraniu puternic îmbogățit ale Iranului, a căror recuperare, potrivit experților, este esențială pentru a se asigura că Teheranul nu poate trece rapid la fabricarea unei arme nucleare, relatează Times of Israel. 

„Nici măcar nu mă gândesc la asta. Știu doar că este îngropat atât de adânc încât va fi foarte greu pentru oricine” să ajungă la el, a declarat Trump pentru CBS News într-un interviu telefonic, referindu-se la atacurile SUA de anul trecut asupra instalațiilor nucleare iraniene, unde se crede că sunt păstrate rezervele.

„Se află acolo, la mare adâncime… Chiar și fără un război, nu au reușit să o facă. Așa că… este destul de sigur. Dar vom lua o decizie”, a adăugat el. 

Trump a spus că amână retragerea resurselor americane din regiune, care ar fi necesare pentru a ajuta la restabilirea libertății de mișcare în Strâmtoarea Ormuz, calea principală pentru petrol blocată de Iran, reiterându-și în același timp frustrarea față de aliații NATO pentru că nu s-au alăturat efortului.

„La un moment dat o voi face [să retrag forțele americane], dar nu încă. Însă țările trebuie să intervină și să se ocupe de situație. Iranul a fost decimat”, a declarat Trump. 

Întrebat când s-ar putea încheia definitiv războiul, Trump a replicat: „Nu va mai dura mult”.

„Aș spune că suntem cu două săptămâni înaintea programului”, a spus Trump, deși Casa Albă a declarat că războiul ar urma să dureze între patru și șase săptămâni, iar conflictul se află acum în a cincea săptămână. Trump a adăugat că Iranului îi va lua „10 ani să se reconstruiască” după război.

Trupe britanice suplimentare sunt trimise în Orientul Mijlociu pentru a ajuta aliații Regatului Unit să-și apere spațiul aerian împotriva atacurilor iraniene, relatează The Guardian. 

În cadrul unei vizite în țările din Golf, ministrul britanic al Apărării John Healey a anunțat că Regatul Unit va desfășura sistemul de rachete de apărare aeriană Sky Sabre în Arabia Saudită și va prelungi misiunea avioanelor de vânătoare britanice Typhoon în Qatar, a informat PA. Echipe și sisteme suplimentare de apărare aeriană au sosit, de asemenea, în Bahrain și Kuweit.

Mai mult, un înalt oficial al ONU a susținut că războiul SUA - Israel împotriva Iranului, care s-a extins în Orientul Mijlociu, a costat țările arabe 186 de miliarde de dolari, relatează Times of Israel. 

„Sperăm ca luptele să înceteze mâine, întrucât fiecare zi de întârziere are repercusiuni negative asupra economiei globale”, a declarat reporterilor din Amman Abdallah Al Dardari, secretar general adjunct al ONU.

„Estimăm că pierderea înregistrată de PIB-ul regiunii arabe ca urmare a unei luni de lupte se va ridica la aproximativ șase la sută… Șase la sută din PIB înseamnă că regiunea a pierdut aproximativ 186 de miliarde de dolari din economia sa într-o singură lună”, a declarat el.

Al Dardari, care este și un înalt oficial al ONU pentru regiunea arabă, a afirmat că țările din Golful Persic, bogate în petrol, suportă cea mai grea povară. 

„Impactul asupra PIB-ului este foarte semnificativ în regiunea Golfului, unde ar putea ajunge la 168 de miliarde de dolari, și în regiunea Levantului, unde ar putea ajunge la aproximativ 30 de miliarde de dolari”, spune el.  

De asemenea, Pakistanul și China au lansat o propunere comună în cinci puncte pentru pace în Orientul Mijlociu, după ce ministrul de externe al Pakistanului s-a deplasat marți la Beijing pentru a solicita sprijinul Chinei în eforturile țării sale

Cele cinci puncte sunt:

 

Citește și:

Cum ar arăta o bătălie pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz: Nave, avioane, soldați, o mulțime de pericole și un rezultat incert

UE se pregătește de penuria combustibililor: ce măsuri sunt luate în calcul. Mesajul comisarului pentru Energie