Alexandru Rogobete a transmis că Ministerul Sănătății nu are în prezent cele 600 de milioane de euro datorate companiei Pfizer.
Acesta a subliniat că în zilele următoare vor avea loc întâlniri la Guvern pentru a „stabili mecanismul financiar” prin care România va achita datoria companiei farmaceutice.
„Nu, astăzi Ministerul Sănătăţi nu are această sumă în bugetul de stat”, a adăugat Rogobete.
CITEȘTE ȘI: România a pierdut procesul cu compania farmaceutică Pfizer și este obligată să plătească 600 de milioane de euro
În timpul conferinței de presă, ministrul Sănătății a afișat un grafic care explică situația contractelor de achiziție de vaccinuri COVID-19.
Alexandru Rogobete a punctat că obiectul procesului pierdut de România cu Pfizer a fost contractul semnat în anul 2021 (în perioada ministrei USR Ioana Mihăilă).
„Decizia tribunalului se referă strict la cele 29 de milioane de doze care nu au mai fost comandate și nici livrate, dar sunt parte din contractul semnat în 2021 (...) Ce este greșit - acea cantitate uriașă semnată în mai 2021, care nu avea legătură cu realitatea, nicio estimare medicală sau directă”, a declarat Alexandru Rogobete.
CITEȘTE ȘI: Ce spune fosta ministră a Sănătății Ioana Mihăilă după ce România a pierdut procesul cu Pfizer. PSD amenință cu plângeri penale
Acesta a menționat, însă, că România a decis să nu mai respecte contractul cu Pfizer în timpul mandatului fostului ministru PSD, Alexandru Rafila.
„Decizia de a nu mai comanda și a face acele amendamente din 2022 (...) a fost decizia ministrului în funcție la acel moment și a prim-ministrului de la acel moment (...) Ele au fost contractate și conform contractului exista obligația de a fi plătite, chiar dacă nu erau comandate”, a menționat Alexandru Rogobete.
În acest context, ministrul a subliniat că România nu ar fi avut nevoie de cele 29 de milioane de doze contractate în anul 2021.
„Este adevărat că în mai 2021 nu știam în ce direcție va merge sau nu pandemia, dar în mai 2021 știam sigur că populația nu se va dubla”, a mai declarat Alexandru Rogobete.
În anul 2023, când pandemia de COVID-19 în România și Uniunea Europeană se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament care presupunea reducerea numărului de doze contractate de fiecare țară și extinderea livrării, din anul 2023 și până în anul 2026, după cum arăta Context.ro în 2024.
Guvernul României, reprezentat în 2023 de ministrul Sănătății Alexandru Rafila, a refuzat să semneze acest amendament, astfel că a rămas cu prevederile stabilite în contractul inițial din 2021 (semnat de fosta ministră USR, Ioana Mihăilă), care obliga țara noastră să cumpere 32 de milioane de doze de vaccin până în iunie 2023.
„Dacă ar fi făcut acest lucru (n.r. Guvernul României să semneze amendamentul), i-ar fi permis să reducă numărul total de doze achiziționate, să reducă volumele care urmau să fie livrate în 2023 și să repartizeze livrarea dozelor rămase pe perioada 2023 până la sfârșitul anului 2026”, arăta Pfizer în plângerea depusă în instanță, potrivit publicației citate.
Ministerul Sănătății a subliniat în 2023 că a refuzat să semneze amendamentul din cauza „condițiilor propuse”, anume plata compensatorie a dozelor de vaccin, fără să ofere detalii despre costurile pe care acea plată le presupunea. Guvernul ceruse pe 27 iunie 2023 ca Pfizer să amâne livrarea de vaccinuri „pentru o perioadă nespecificată”.
„Solicitarea României este cu atât mai surprinzătoare cu cât a decis să nu adere la Amendamentul (…) care tocmai i-ar fi dat posibilitatea de a reduce volumul de doze achiziționate pentru a fi livrate și de a amâna livrarea dozelor rămase, care i-ar fi permis să facă faţă dificultăţilor invocate”, mai arată compania farmaceutică Pfizer în plângerea obținută de Context.ro în 2024.
Pfizer mai sublinia că a cerut Guvernului să participe la o mediere, alături de reprezentanți ai Comisiei Europene, pentru a nu ajunge în instanță, însă la această solicitare Executivul „nu a răspuns niciodată”.
În cererea de chemare în judecată, compania farmaceutică a cerut României să respecte contractul și să achite, pe lângă valoarea dozelor de vaccin, „o dobândă la rata de finanțare a Băncii Centrale Europene plus 5 puncte”. Cheltuielile de judecată erau stabilite la 22.500 de euro.