Şefa guvernului danez Mette Frederiksen a avut o convorbire telefonică, miercuri, cu preşedintele ales al SUA Donald Trump în care i-a spus că Groenlanda este care trebuie să ia o decizie asupra unei eventuale declarări a independenţei faţă de Danemarca. Mesajul premierului danez vine după ce viitorul lider de la Casa Albă a reluat o veche idee a sa ca SUA să cumpere această insulă arctică şi nu a exclus posibilitatea de a recurge la forţa militară în acest scop.
În discuţia cu Trump, Mette Frederiksen a amintit poziţia premierului groenlandez Mute B. Egede, care a precizat că „Groenlanda nu este de vânzare”, menţionează într-o declaraţie biroul şefei guvernului danez, mai scrie Reuters preluată de Agerpres.
De asemenea„prim-ministrul a subliniat că revine Groenlandei să ia singură o decizie asupra independenţei”, mai arată declarația respectivă în care este adăugat că Mette Frederiksen a punctat şi importanţa consolidării securităţii în regiunea Arctică, pentru care Danemarca este deschisă ideii de a-şi asuma o responsabilitate sporită.
Groenlanda face parte din Danemarca de peste 600 de ani, iar în prezent are un statut de teritoriu semi-suveran. Din 2009, când a primit o largă autonomie, Groenlanda are dreptul să-şi declare independenţa faţă de Danemarca, dar nu a făcut niciodată acest pas. Această insulă vastă, dar care numără doar aproximativ 56.000 de locuitori, are o economie dependentă de pescuit şi este finanţată masiv de guvernul de la Copenhaga, cu aproximativ un miliard de dolari pe an, echivalentul a aproximativ jumătate din bugetul său, deşi dispune de mari resurse naturale, inclusiv petrol şi gaze naturale.
Premierul Groenlandei, Mute Egede, este favorabil independenţei insulei, dar a spus în mod repetat că aceasta nu este de vânzare. Trump a avansat şi în 2019, în precedentul său mandat prezidenţial, ideea cumpărării insulei, respinsă de guvernul danez. Această idee nu este totuşi chiar nouă. După al Doilea Război Mondial, preşedintele american de atunci, Harry Truman, a încercat şi el să cumpere Groenlanda cu o sută de milioane de dolari plătiţi în aur, considerând-o un teritoriu de mare importanţă strategică în contextul Războiului Rece care tocmai începuse, dar guvernul danez a refuzat oferta.
Cu baza sa aeriană Pituffik, Groenlanda este importantă din punct de vedere strategic pentru SUA şi pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, întrucât ruta cea mai scurtă dintre Europa şi America de Nord trece prin această insulă. Washingtonul şi-a exprimat interesul de a-şi extinde acolo prezenţa militară, inclusiv prin amplasarea de radare care să monitorizeze apele Atlanticului pe unde pătrund navele militare şi submarinele nucleare ruseşti.
Deşi majoritatea locuitorilor Groenlandei doresc independenţa, puţini dintre ei consideră această opţiune ca fiind viabilă, având în vedere dependenţa economică faţă de Danemarca. O altă opţiune ar putea fi un aşa-numit pact de "liberă asociere" cu SUA, asemănător statutului pe care-l au Insulele Marshall, Micronezia sau Palau în Oceanul Pacific.