Anchetatorii germani au stabilit că un grup de ucraineni care ar fi aruncat în aer conductele de gaze Nord Stream din Marea Baltică au acționat sub comanda lui Valerii Zalujnîi, pe atunci comandant-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit The Wall Street Journal.

Timp de trei ani, o echipă de detectivi de elită s-a reunit în fiecare dimineață, în zilele lucrătoare, în jurul unei mese la sediul Poliției Federale Germane din Potsdam, lângă Berlin. Acum, ancheta lor privind identitatea celor responsabili de cel mai mare act de sabotaj din istoria modernă – bombardarea conductelor Nord Stream – amenință să fragmenteze sprijinul acordat Ucrainei, țara pe care o consideră responsabilă.

Polonia a refuzat deja să extrădeze unul dintre suspecți pentru a fi judecat în Germania. În schimb, îl consideră un erou pentru că a distrus o sursă vitală de venituri pentru mașina de război a președintelui rus Vladimir Putin.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk, care a pus de mult timp sub semnul întrebării dependența Germaniei de energia rusă, a ridiculizat ancheta. Problema nu este că conducta a fost aruncată în aer, a spus el. „Problema este că a fost construită”.

The Wall Street Journal relatează că poliția germană, procurorii și alte persoane familiarizate cu cazul au elaborat ceea ce ei descriu ca fiind „o imagine clară a modului în care o unitate militară de elită ucraineană a efectuat atacurile sub supravegherea directă a comandantului suprem al Ucrainei de atunci, generalul Valerii Zalujnîi”.

Urmărind companiile de închiriere de bărci, numerele de telefon și numerele de înmatriculare ale mașinilor, o echipă de anchetă din Potsdam a strâns probe pentru ca autoritățile germane să emită mandate de arestare pentru trei soldați dintr-o unitate militară specială ucraineană și patru scafandri veterani, au declarat persoane familiarizate cu cazul.

Aceștia au adăugat că scopul sabotorilor era de a reduce veniturile Rusiei din petrol și legăturile sale economice cu Germania.

O dovadă decisivă a fost o fotografie alb-negru neclară, făcută de un radar german. Aceasta arăta fața unui scafandru ucrainean, pe care poliția l-a identificat folosind un software comercial de recunoaștere facială. În câteva minute, au găsit conturile sale de social media și site-urile profesionale cu linkuri către alți suspecți.

Scafandrul ucrainean, pe care echipa l-a urmărit până în Polonia, a fost transportat ulterior în Ucraina într-un BMW negru cu numere diplomatice, condus probabil de atașatul militar al Ucrainei la Varșovia.

Comandantul unității de sabotaj a fost găsit în Italia după o căutare extinsă. La început, detectivii aveau doar o fotografie de pașaport a unui bărbat zâmbitor, cu umeri lați și ochi albastru deschis, au spus persoane familiarizate cu ancheta.

Imaginea provenea dintr-un document de călătorie ucrainean pe care l-a folosit în timpul operațiunii – un pașaport autentic emis pe numele altei persoane, ceea ce, potrivit poliției, este tipic pentru operațiunile serviciilor speciale ucrainene. El nu era prezent pe rețelele de socializare, iar fotografia sa nu se afla în nicio bază de date europeană sau aliată.

În scurt timp, poliția de frontieră a unei țări prietene a găsit o potrivire. Bărbatul călătorise acolo în interes de afaceri.

Detectivii au obținut o copie a pașaportului său cu numele său real și data nașterii și l-au identificat ca fiind Serhii K., un veteran în vârstă de 46 de ani al Serviciului de Securitate al Ucrainei. El s-a alăturat unei unități speciale în prima zi a invaziei rusești la scară largă și a comandat o unitate de apărare aeriană în timpul bătăliei pentru Kiev în primele săptămâni ale războiului.

Judecătorii italieni vor decide până în decembrie dacă îl vor extrăda pe ucrainean în Germania. Poliția germană a pregătit deja un avion special pentru a-l transporta pe Serhii din Italia la Hamburg, unde va fi judecat.

La sfârșitul lunii octombrie, un tribunal din Bologna a decis să-l extrădeze pe Serhii Kuznețov în Germania, la cererea procurorilor locali. Apărarea a făcut apel la Curtea Supremă, care trebuie să ia o decizie în termen de o lună.

După aceea, Kuznetsov a intrat în greva foamei.

Comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, a raportat o deteriorare gravă a stării de sănătate a lui Serhii Kuznețov, care a fost arestat în Italia sub suspiciunea de implicare în explozia conductei de gaz Nord Stream.

Kuznețov a fost arestat la 21 august, la Rimini, în nord-estul Italiei, şi închis într-un penitenciar de înaltă securitate.

Serghii Kuznieţov a declarat că era, la vremea faptelor şi până în 2023, comandant al armatei ucrainene. El susţine că se afla în Ucraina la momentul comiterii faptelor.

Avocatul apărării consideră că statutul militar al clientului său de la vremea faptelor nu poate fi ignorat şi că acesta făcea din gazoduct, în opinia sa, ”o ţintă militară legitimă”, din cauza contextului războiului din Ucraina.

Ulterior, Kuznețov a intrat în greva foamei. Comisarul pentru Drepturile Omului din Ucraina, Dmitro Lubineț, a declarat că starea de sănătate a ucraineanului s-a deteriorat în mod accentuat.