Ruperea cablului submarin optic între Letonia şi Suedia de la 26 ianuarie nu a fost un act de „sabotaj”, anunţă luni procurorul suedez însărcinat cu dosarul. Justiţia suedeză ridică sechestrul asupra navei bulgare Vezhen.

Ruperea unui cablu submarin de fibră optică între Letonia şi Suedia de la 26 ianuarie nu a fost cauzată de un sabotaj, anunţă luni procurorul suedez însărcinat cu dosarul, Mats Ljungqvist, care ridică confiscarea unei nave bulgare suspecte, scrie News.ro. „S-a stabilit că o combinaţie de condiţiile meteorologice, defecţiuni ale echipamentului şi erori de navigaţie au contribuit” la acest incident, subliniază într-un comunicat Mats Ljungqvist.

Suedia a imobilizat şi a urcat la bordul navei bulgare „Vezhen” în cadrul unei anchete cu privire la „sabotaj agravant”. CEO-ul companiei care oprează nava, Navigaţia Maritimă Bulgară (NaviBulgar), a negat că a fost vorba despre vreun act rău intenţionat.

„Ancheta arată de-acum în mod clar că nu este vorba despre un sabotaj”, atât cu ajutorul „interogatoriilor, confiscărilor efectuate şi analizelor, cât şi al examinărilor la locul incidentului”, declară Mats Ljungqvist.

Nava confiscată se află, cu toate acestea, la originea pagubelor produse acestui cablu, potrivit procurorului. Ancheta continuă pentru a stabili dacă au fost comise şi alte infracţiuni în legătură cu acest incident.

În dimineața zilei de 26 ianuarie, un cablu de fibră optică aparţinând Centrului Naţional de Radio şi Televiziune al Letoniei (LVRTC) care asigura o legătură între Insula suedeză Gotland şi oraşul leton Ventspils a fost rupt. LVRTC anunţa că evaluările preliminare indicau „factori externi”.

Norvegia a reținut vineri o navă norvegiană cu echipaj rus suspectată de implicare în această degradare, după care a autorizat-o să plece pe mare, din cauza lipsei de probe, într-un context de atenţie sporită faţă de ameninţări ale unui „război hibrid”.

Mai multe cabluri submarine au fost avariate sau rupte în ultimele luni, la Marea Baltică. În urma creșterii numărului acestor incidente, NATO anunţa în ianuarie lansarea unei misiuni de patrulare vizând protejarea acestor infrastructuri submarine sensibile.

Avioane, vapoare şi drone sunt trimise în prezent în număr mai mare şi mai regulat la Marea Baltică, în cadrul unei noi operaţiuni, denunită „Santinela Balticii”.