Moscova și forțele care îi sunt fidele în estul Ucrainei a înființat cel puțin 21 de centre unde sunt închiși, interogați și triați prizonierii de război și civilii, înainte de a fi deportați eventual în Rusia, potrivit unui raport al cercetătorilor de la Universitatea Yale, susținut de Departamentul de Stat al SUA. Rusia respinge acuzaţiile ca fiind false.
Raportul, văzut de Reuters înainte de publicare, este argumentat cu imagini din satelit și informații din surse deschise. Cercetarea detaliază „cu marjă mare de încredere” unde sunt aceste centre, înființate inclusiv în școli, piețe și închisori obișnuite. De asemenea, raportul identifică și posibile gropi comune la un complex penitenciar.
Forțele de ocupație din Ucraina au instituit un „sistem de triere” pentru oamenii din zonele cucerite. Cercetătorii nu au putut stabili câți civili au trecut prin aceste centre sau dacă încă mai sunt deținuți, dar spun că ce se întâmplă acolo reprezintă o „urgență în materie de drepturile omului”.
Au apărut deja informații despre abuzuri în aceste centre, inclusiv la penitenciarul de lângă Olenivka, unde 53 de prizonieri de război ucraineni au fost uciși într-o explozie produsă acolo la 29 iulie.
Analizând imaginile din statelit, cercetătorii de la Yale au identificat aici modificări de relief, apărute încă din aprilie, care ar putea fi morminte individuale sau gropi colective, ceea ce ar da credit relatărilor unui fost prizonier care a susținut că deținuții au fost obligați să sape gropi cam în aceeași perioadă.
Deși cercetătorii nu au ajuns vreo concluzie în ceea ce privește soarta prizonierilor de război ucraineni din această închisoare, ei au confirmat că în 27 iulie, deci cu două zile înainte de explozie, au fost surprinse de sateliți alte modificări ale solului, în altă parte a complexului, așa cum relatase anterior și „The New York Times”.
Raportul Universității Yale s-a concentrat pe regiunea Donețk, unde Rusia și separatiștii din autoproclamata Republică Populară Donețk au preluat încă din luna martie controlul asupra a aproape întregului oraș Mariupol. Primarul orașului a declarat în aprilie că aproximativ 40.000 de civili din oraș au fost deportați cu forța în teritoriul controlat de Rusia sau în Rusia. Raportul a identificat un sistem prin care civilii din zonele afectate de conflict erau aduși, înregistrați și supuși unui interogatoriu. Apoi erau fie eliberați, fie ținuți în detenție, fie transportați în Rusia.
Experții au verificat cele 21 de centre cu ajutorul a cinci surse independente, dar ei cred că cel puțin alte șapte locații fac parte din acest sistem de triere. Alte locații ar putea fi verificate la o dată ulterioară de cercetători.
Oficialii ucraineni au acuzat Rusia de deportarea a sute de mii de persoane din zonele ocupate în Ucraina. Moscova a negat că a țintit în mod intenționat civili de când a invadat Ucraina, la 24 februarie, și spune că oferă „ajutor umanitar” celor care doresc să plece. Moscova spune, de asemenea, că acuzațiile SUA privind detenția ucrainenilor în zonele ocupate sunt o încercare de a alimenta „rusofobia” și de a defăima forțele armate ruse.
Consiliul Național de Informații al SUA a declarat în iunie că a identificat în Ucraina și în vestul Rusiei 18 posibile centre folosite pentru trierea oamenilor.
Departamentul de Stat al SUA a cerut din nou Rusiei, joi, să oprească toate operațiunile de triere și deportările forțate și să permită accesul observatorilor externi. „Președintele Putin și guvernul său nu vor putea să comită aceste abuzuri persistente fără a fi trași la răspundere”, avertizează Washingtonul.
Într-un mesaj pe Twitter, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a atras atenţia că procedurile de detenţie puse în practică de trupele ruse „distrug vieţile a sute de mii de civili” în Ucraina şi a promis că ruşii „vor plăti” pentru aceasta.
Cercetătorii de la Yale au realizat raportul în parteneriat cu Observatorul Conflictelor, un grup finanțat de Departamentul de Stat al SUA și lansat în luna mai pentru a aduna și a analiza dovezile privind crimele de război și alte atrocități care ar fi fost comise de Rusia în Ucraina.
Studiul a fost supervizat de Nathaniel Raymond, directorul executiv al Laboratorului pentru Cercetare Umanitară de la Școala pentru Sănătate Publică din cadrul Universitatății Yale.
„Departamentul de Stat continuă să difuzeze speculaţii despre «centre de filtrare» pe care le-am fi înfiinţat noi în Republica Populară Doneţk, precum şi despre participarea forţelor armate ruse la distrugerea instituţiilor de învăţământ, medicale şi a centrelor culturale în Republica Populară Lugansk. Este un nou fals menit să discrediteze operaţiunea militară specială rusă” în Ucraina, a reacţionat vineri, într-un comunicat, ambasada Federaţiei Ruse la Washington.
Ambasada rusă a susţinut că Moscova le oferă refugiaţilor ucraineni locuri de cazare temporară şi distribuie ajutoare umanitare locuitorilor din teritoriile „eliberate” şi că „este angajată în respectarea normelor Dreptului Internaţional Umanitar”.
(Textul a fost updatat și completat cu declarația secretarului de stat american Antony Blinken și cu poziția Moscovei.)