Republica Moldova vrea să devină cel mai nou membru UE și încearcă să obțină o cale clară de aderare atunci când Bruxelles-ul va dezvălui ultimele planuri de extindere luna viitoare, în ciuda îngrijorărilor legate de declanșarea unui conflict înghețat între Rusia și UE ce ar putea dura zeci de ani dacă va primi Moldova, scrie Politico.

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a insistat într-un interviu pentru Politico pe faptul că dorința țării sale de a face parte din UE nu ar trebui lăsată la mila Moscovei, care continuă să sprijine regiunea separatistă Transnistria.

„Totul ar fi mai ușor dacă o țară ca a noastră nu are un conflict separatist – ne afectează securitatea, economia, capacitatea de a controla frontiera – are efecte negative uriașe”, a recunoscut ministrul de externe.

Transnistria, regiunea care se întinde pe o parte a graniței Moldovei cu Ucraina și este susținută de Kremlin, a funcționat ca un stat nerecunoscut încă de la căderea URSS-ului, păstrând simbolurile sovietice și având rusa ca limbă oficială.

Popescu, însă, a insistat că tensiunile cu Transnistria nu ar trebui să afecteze ambiția Moldovei de aderare la UE.

„Teritoriul care este controlat de guvernul nostru de la Chișinău se poată alătura UE indiferent de ceea ce se întâmplă la est de noi, iar asta include și situația din jurul Transnistriei”, a spus ministrul. „Nimeni nu vrea țări divizate în UE, dar lăsarea țărilor la mila manipulării geopolitice și conflictelor separatiste ar fi și mai rău pentru continent, pentru UE și pentru noi.”

Diplomații moldoveni au prezentat marți la Bruxelles un document Comisiei Europene prin care susțin că guvernul „a lucrat mult pentru a integra țara în familia de națiuni europene”.

În următoarele săptămâni, „Moldova va lansa și un proces de auto-evaluare pentru a identifica nevoile legislative pentru viitoarele discuții privind aderarea”, dorind să se alăture Uniunii Europene fără alte întârzieri.

Președintele pro-european al Moldovei, Maia Sandu, a condamnat în mod repetat invazia rusă a Ucrainei și a spus că țara ei de doar 2,6 milioane de oameni trebuie să rupă legăturile istorice pe care le avea cu Moscova. Vara trecută, liderii UE au acordat fostei republici socialiste statutul de candidată la aderare, împreună cu Ucraina.

Bruxelles-ul a pus, de asemenea, la dispoziția Moldovei sute de milioane de euro pentru a o ajuta să scape de dependența față de energia rusească și a lansat o misiune pentru combaterea influenței rusești în politica internă, după ce serviciile de informații ucrainene au avertizat că politicienii pro-ruși plănuiesc să organizeze o lovitură de stat prin care să răstoarne guvernul.

Sondajele au arătat de fiecare dată că cei mai mulți cetățeni moldoveni doresc ca țara lor să se alăture Uniunii Europene, iar aproape jumătate din populație are deja un pașaport european, mulțumită în mare parte legăturilor de familie cu România.

„Există precedente când state membre au devenit state membre având o problemă teritorială internă – acesta este cazul Ciprului”, a spus Josep Borrell, diplomatul de top al Uniunii Europene, când a fost întrebat dacă conflictul cu Transnistria va îngheța procesul de aderare a Moldovei.

Anul acesta, însă, europarlamentarul Siegfried Mureșan a spus că „Moldova nu poate deveni membru UE cu trupe rusești pe teritoriul său împotriva dorinței Republicii Moldova”. Potrivit oficialului, în ciuda sprijinului arătat Moldovei pentru dorința de a adopta valorile occidentale, „va trebui să rezolvăm asta înainte de aderare”.

Bruxelles-ul va oferi noi informații despre planurile sale de extindere în octombrie. Trei dintre statele care speră să adere, Moldova, Ucraina și Georgia, au părți din teritoriul lor ocupate de trupe rusești.

Cu războiul din Ucraina la ușă, rămâne de văzut dacă țările din UE sunt pregătite să își asume acest risc pentru îndeplinirea visului european al Moldovei.