Parlamentul slovac a aprobat miercuri o lege care înăspreşte cerinţele de raportare şi pune noi condiţii pentru organizaţiile neguvernamentale, modificări pe care aceste organizaţii le-au numit „legea rusească” prin care guvernul îşi reglează conturile cu criticii săi din domeniul civil, relatează Reuters.

Legea obligă organizaţiile neguvernamentale să îşi detalieze donatorii şi să publice liste extinse de funcţionari, introducând amenzi pentru erori administrative, notează News.ro.

Guvernul, condus de prim-ministrul pro-rus Robert Fico, a acuzat mult timp organizaţiile neguvernamentale că sprijină opoziţia liberală şi interesele străine, vizându-le în special pe cele care primesc finanţare de la o fundaţie înfiinţată de filantropul american George Soros.

În societatea slovacă puternic polarizată, Fico a acuzat organizaţiile civice că intenţionează să intensifice protestele împotriva politicilor guvernului său, o acuzaţie pe care acestea au negat-o.

„Organizaţiile neguvernamentale sunt o zonă gri, fac politică, atrag bani din întreaga lume şi nimeni nu ştie ce fac cu ei”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Richard Glück, de la partidul de guvernământ SMER-SSD.

Partidul lui Fico a planificat iniţial schimbări mai profunde, inclusiv etichetarea organizaţiilor neguvernamentale drept „organizaţii cu sprijin străin”, aşa cum se întâmplă în Rusia sau Georgia, ceea ce a provocat un avertisment din partea Comisiei Europene.

Alte modificări, inclusiv etichetarea organizaţiilor nonprofit care se întâlnesc cu oficiali drept „lobbyişti” şi posibilitatea dată Ministerului de Interne să le dizolve pentru erori administrative, au fost blocate miercuri chiar de aliaţii lui Fico din parlament.

Organizaţiile neguvernamentale au declarat că legea este menită să intimideze, ar putea încălca drepturile constituţionale şi contravine hotărârilor Curţii Europene de Justiţie. „O numim o lege rusească nu pentru că este o copie a celei ruseşti, ci pentru că a fost inspirată de Rusia şi deviază de la Constituţie şi legislaţia UE”, a declarat Katarina Batkova, director al Via Iuris, o organizaţie care se ocupă de drepturile omului. „Măsurile propuse au un scop clar: stigmatizarea şi limitarea activităţilor organizaţiilor civile”, a declarat ea prin telefon pentru Reuters.

Avocatul poporului, Robert Dobrovodsky, şi comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Michael O'Flaherty, au scris parlamentarilor pentru a reconsidera legea.