Ucraina şi Rusia sunt în discuţii preliminare pentru oprirea loviturilor reciproce asupra infrastructurii energetice, scrie Financial Times (FT), citând persoane familiarizate cu această chestiune.

Potrivit surselor FT, între care se numără oficiali ucraineni de rang înalt, Kievul încearcă să reia negocierile mediate de Qatar, care au fost aproape de un acord în luna august, dar care au fost întrerupte după invazia ucraineană din regiunea rusă Kursk, notează News.ro.

„Există discuţii într-un stadiu foarte incipient cu privire la posibila reluare a unui subiect”, a declarat un diplomat informat cu privire la negocieri. „Există acum discuţii cu privire la instalaţiile energetice”, a precizat el.

Un acord ar marca cea mai semnificativă dezescaladare a războiului de când liderul rus Vladimir Putin a ordonat invazia la scară largă a Ucrainei la începutul anului 2022, notează Financial Times.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luna aceasta că un acord pentru protejarea instalaţiilor energetice ar putea semnala disponibilitatea Rusiei de a se angaja în negocieri de pace mai ample.

Moscova şi Kievul au redus deja frecvenţa atacurilor asupra infrastructurii energetice a celeilalte părţi în ultimele săptămâni, ca parte a unei înţelegeri la care au ajuns agenţiile lor de informaţii, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt.

Odată cu apropierea iernii, Ucraina se confruntă cu provocări grave din cauza atacurilor masive cu rachete ruseşti care au decimat aproape jumătate din capacitatea sa de generare a energiei. Ţara se bazează în prezent în mare măsură pe instalaţiile sale nucleare şi pe importurile de energie de la partenerii europeni.

Potrivit FT, atât Kievul, cât şi Moscova au acceptat anterior că oprirea atacurilor asupra reţelei energetice ucrainene şi a capacităţii de rafinare a petrolului din Rusia este în interesul lor reciproc. Însă este puţin probabil ca Putin să cadă la o înţelegere până când forţele ruse nu vor scoate trupele ucrainene din regiunea Kursk, unde acestea controlează încă aproximativ 600 km² de teritoriu, potrivit unui fost oficial de rang înalt al Kremlinului informat cu privire la aceste discuţii. „Atât timp cât (ucrainenii) calcă pământul în Kursk, Putin va lovi infrastructura energetică a lui Zelenski”, a declarat persoana respectivă.

Cu toate acestea, Ucraina intenţionează să continue să lovească ţinte, inclusiv rafinării de petrol, tocmai pentru a presa Rusia să participe la discuţii, potrivit oficialului ucrainean de rang înalt.

Dincolo de capacităţile de atac cu rază lungă de acţiune ale Kievului, care i-au permis să lovească ţinte energetice şi facilităţi militare din interiorul Rusiei, „nu avem multe pârghii pentru a-i (forţa pe ruşi) să negocieze”, spun ucrainenii.

Invazia din Kursk a determinat Moscova să se retragă dintr-o rundă anterioară de negocieri, în august, chiar în momentul în care oficialii începuseră să planifice o întâlnire în persoană la Doha.

Qatarul a început să medieze aceste negocieri în iunie, după ce Zelenski a organizat summitul de pace din Elveţia - la care Rusia nu a fost invitată.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a refuzat să comenteze informaţiile FT. Biroul lui Zelenski nu a răspuns imediat la solicitările de comentarii.

Alte încercări de a negocia un acord au eşuat şi în trecut. Patru oficiali ucraineni au declarat pentru Financial Times că Kievul şi Moscova au ajuns la un „acord tacit” toamna trecută de a nu-şi ataca reciproc instalaţiile energetice. Ca urmare, Rusia s-a abţinut în acea iarnă de la tipul de atacuri la scară largă pe care le efectuase asupra infrastructurii energetice a Ucrainei în 2022-23, potrivit a doi oficiali ucraineni şi unei persoane din Washington care cunoaşte situaţia.

Acest acord era menit să deschidă calea către un acord formal, au declarat persoanele respective. Cu toate acestea, Kievul a reluat atacurile cu drone asupra instalaţiilor petroliere ale Rusiei în februarie şi martie anul acesta, încercând să crească presiunea asupra Moscovei după eşecul contraofensivei sale din 2023. În ciuda unui avertisment din partea Casei Albe de a opri atacurile, Kievul a continuat, iar Moscova a considerat că acordul tacit a fost încălcat, au declarat persoane familiarizate cu situaţia.

Rusia a escaladat apoi, lansând rafale de rachete cu rază lungă de acţiune care au vizat centrale electrice din Ucraina, inclusiv centrala termică Trîpilska, situată la 40 km de Kiev, care a fost complet distrusă.

Ca parte a campaniei ucrainene, cel puţin nouă dintre cele 32 de rafinării importante ale Rusiei au fost lovite de la începutul anului 2024. Serghei Vakulenko de la Centrul Carnegie pentru Rusia şi Eurasia a declarat că, la apogeul atacurilor din mai, 17% din capacitatea de rafinare a Rusiei a fost afectată, dar că cea mai mare parte a acesteia a fost reparată între timp.

În schimb, răspunsul Rusiei la atacurile Kievului a aruncat o mare parte din Ucraina în întuneric temporar şi a redus capacitatea de generare a energiei cu 9 GW - jumătate din necesarul Ucrainei de anul trecut pentru a trece peste iarnă. Kievul s-a dovedit incapabil să restabilească pe deplin această capacitate.

Putin a declarat săptămâna trecută că Rusia este dispusă să ia în considerare doar „variante de acorduri de pace bazate pe realităţile din teren”. Anterior, el a cerut Ucrainei să cedeze controlul deplin asupra a patru regiuni de pe linia frontului, pe care Moscova le ocupă doar parţial, la pachet cu o reducere completă a sancţiunilor occidentale.

Ucraina consideră că aceste condiţii nu reprezintă un punct de plecare pentru nicio potenţială negociere de pace.

Putin a declarat că Turcia, care a contribuit la medierea unui efort eşuat de a negocia încetarea războiului în primăvara anului 2022, a oferit recent noi propuneri de pace, pe care Ucraina le-a respins imediat. „În mod clar, ei nu sunt încă pregătiţi. Mingea este în terenul lor”, a declarat liderul rus.