Potrivit OCDE, un sistem de insolvență eficient ar trebui să permită fie restructurarea rapidă a companiilor care mai pot fi salvate, fie ieșirea din piață a celor care nu mai sunt viabile. În România însă, aceste procese funcționează adesea lent.
Raportul arată că România se situează sub media statelor OECD în ceea ce privește eficiența sistemului de insolvență, inclusiv în privința mecanismelor de avertizare timpurie, a utilizării procedurilor de restructurare și a predictibilității deciziilor luate în instanță.
OCDE atrage atenția și asupra fenomenului companiilor „zombie”, firme care nu reușesc să își acopere costurile datoriilor din veniturile curente, dar continuă să funcționeze ani la rând, în ciuda dificultăților financiare.
Datele citate în raport arată că aproximativ o treime dintre companiile nefinanciare din România aveau în 2024 capitaluri proprii sub pragul legal. În același timp, între 22% și 25% dintre firme îndeplineau criteriile pentru a fi considerate companii „zombie”.
Prezența acestor firme poate afecta funcționarea economiei, deoarece ele ocupă resurse pe piață, dar contribuie mai puțin la productivitate și la dezvoltarea economică.
Raportul OCDE arată că fenomenul este alimentat de mai mulți factori, printre care aplicarea slabă a regulilor privind insolvența, lipsa unor stimulente pentru restructurarea timpurie și, în unele cazuri, strategii de optimizare fiscală.
În același timp, analiza arată că în România se înființează multe firme noi, însă relativ puține ies din piață. Acest lucru arată că mecanismul economic prin care companiile neperformante sunt eliminate nu funcționează suficient de eficient.
Raportul menționează că România a făcut totuși unele progrese în ultimii ani. În 2022, legislația a fost modificată pentru a introduce mecanisme de restructurare preventivă, după transpunerea unei directive europene privind sprijinirea companiilor aflate în dificultate.
Aceste instrumente includ servicii gratuite de consultanță financiară și juridică pentru firmele care întâmpină probleme, precum și notificări din partea autorităților atunci când apar semne de dificultate financiară. Scopul lor este ca problemele companiilor să fie identificate din timp, astfel încât restructurarea să înceapă înainte ca situația financiară să devină critică.
Cu toate acestea, OCDE arată că aceste mecanisme sunt încă folosite într-o măsură limitată.
Totodată, raportul mai arată că legislația a fost modificată și pentru a limita cazurile în care companiile intră repetat în insolvență.
Noile reguli introduc perioade de „răcire”, care limitează accesul firmelor la proceduri de restructurare preventivă timp de 12 luni și la reorganizare judiciară timp de cinci ani în anumite situații. Scopul acestor măsuri este de a preveni utilizarea abuzivă a procedurii de insolvență.
OCDE recomandă în continuare îmbunătățirea eficienței procedurilor, inclusiv prin procese judiciare mai rapide, o utilizare mai mare a instrumentelor digitale și o supraveghere mai atentă a cazurilor în care companiile ajung de mai multe ori în insolvență.
Vezi raportul OCDE aici.