Oamenii de știință au descoperit oxigen în atmosfera planetei Venus. Venus are o atmosferă extrem de densă, compusă din 96,5 % dioxid de carbon, 3,5 % azot și urme de alte gaze, inclusiv dioxid de sulf, potrivit Reuters.

Folosind un instrument de la bordul observatorului aerian SOFIA, oamenii de știință au detectat oxigenul atomic într-un strat subțire între alte două straturi ale atmosferei venusiene.

Ei au remarcat că acest oxigen atomic, care este compus dintr-un singur atom de oxigen, diferă de oxigenul molecular, care este compus din doi atomi de oxigen și este respirabil.

Cercetătorii au detectat direct oxigenul pentru prima dată pe partea lui Venus orientată spre Soare.

„Atmosfera lui Venus este foarte densă. Compoziția este, de asemenea, foarte diferită de cea a Pământului. Venus nu este ospitalieră, cel puțin pentru organismele pe care le cunoaștem de pe Pământ”, a declarat fizicianul Heinz-Wilhelm Hubers de la Centrul Aerospațial German, autorul principal al studiului publicat în revista Nature Communications.

Oxigenul este produs pe planetă de radiațiile ultraviolete de la Soare, care descompun dioxidul de carbon atmosferic și monoxidul de carbon în atomi de oxigen și alte substanțe chimice, au spus cercetătorii. O parte din oxigen este apoi transportat de vânt spre partea întunecată.

„Această detectare a oxigenului atomic pe Venus este o dovadă directă a acțiunii fotochimiei. Pe Pământ, stratul nostru de ozon care protejează viața reprezintă un exemplu binecunoscut al unei astfel de fotochimii”, a declarat astrofizicianul și co-autorul studiului Helmut Wiesemeyer, de la Institutul Max Planck.

Pe Venus există un strat de nori care conțin acid sulfuric până la o altitudine de aproximativ 65 km deasupra suprafeței planetare, cu vânt extrem de puternic, care suflă în direcția opusă rotației planetei. La aproximativ 120 km deasupra suprafeței, vântul suflă în aceeași direcție cu rotația planetei.

Oxigenul ar fi prezent între aceste două straturi, la o altitudine de aproximativ 100 km. S-a constatat că temperatura oxigenului variază de la aproximativ minus 120 grade Celsius pe partea de zi a planetei, la minus 160 de grade Celsius pe partea sa întunecată.

Metodele utilizate anterior pentru detectarea oxigenului venusian pe partea zilei au fost indirecte, bazate pe măsurători ale altor molecule în combinație cu modele fotochimice.

Venus, cu un diametru de aproximativ 12.000 km este puțin mai mică decât Pământul. În Sistemul nostru Solar, Pământul se află în „zona locuibilă” din jurul Soarelui - distanța considerată nici prea aproape, dar nici prea departe de o stea pentru a putea găzdui viață.

„Suntem încă la începutul înțelegerii evoluției lui Venus și de ce este atât de diferită de Pământ”, a spus Hubers.