Unele țări arabe au relații apropiate cu Israelul, în timp ce altele au pe teritoriul lor grupări susținute de Iran care se consideră parte din „axa rezistenței” ce se opune Statelor Unite și Israelului. Cum se poziționează aceste țări cu privire la războiul dintre Israel și Hamas și o posibilă extindere a conflictului în Liban, de unde gruparea Hezbollah continuă să lanseze atacuri cu drone și rachete?
Unu din cinci oameni în Iordania, inclusiv regina țării, este de origine palestiniană. Dorința înființării unui stat palestinian și câștigarea de drepturi egale sunt probleme foarte sensibile pentru mulți localnici, scrie Deutsche Welle.
Cu toate că liderii iordanieni abordează de multe ori această temă, relațiile țării cu Israel și SUA sunt mai apropiate decât realizează mulți dintre locuitori, potrivit experților.
În 1994, Iordania a semnat un acord de pace în secret cu Israelul și, în 2021, un acord militar de cooperare cu SUA care le permite forțelor americane să folosească teritoriul și spațiul aerian iordanian așa cum doresc.
În luna aprilie a acestui an, Iordanul a ajutat Tel Avivul să doboare o parte din rachetele pe care Teheranul le-a lansat asupra Israelului - mulți iordanieni au văzut această decizie drept o trădare.
Egiptul, un alt stat învecinat cu Israelul, trebuie să fie foarte atent cum gestionează relația cu Tel Avivul.
De când a semnat un tratat de pace cu Israel, în 1979, „Egiptul a căutat să își echilibreze interesele naționale, în special cele legate de problemele de securitate din Sinai, cu sprijinul pentru cauza palestiniană”, se spunea într-un raport al International Crisis Group.
„Concret, acest efort a însemnat respingerea oricărei responsabilități directe pentru suferința poporului din Gaza, în timp ce susținea încercările de a ajunge la o înțelegere diplomatică bazată pe soluția celor două state.”
Guvernul egiptean s-a opus în trecut grupării Hamas, pe care o vedea drept o organizație islamistă și o amenințare pentru Cairo. În ultimul timp, însă, relația cu Hamas s-a mai relaxat, iar Egiptul a jucat un rol important în negocierile de pace.
Libanul nu a mai avut un guvern ales democratic din 2020 și se confruntă cu una dintre cele mai serioase crize economice din lume.
În trecut, guvernul libanez era format din reprezentanți ai multelor grupuri etnice și religioase ale țării. Aripa politică a Hezbollah îi reprezenta pe musulmanii șiiți; alte grupuri importante sunt cele ale creștinilor libanezi, musulmanilor sunniți și comunității druze.
Aripa militară a Hezbollah este o altă poveste: este considerată o organizație teroristă de SUA și unele țări europene. Mai mult, militanții Hezbollah sunt mai bine echipați și organizați decât armata Libanului.
Mulți politicieni libanezi nu își doresc un război cu Israelul din cauza prezenței Hezbollah pe teritoriul țării, dar ei au foarte puțină influență asupra grupării aliate cu Iranul, care este cel mai important membru al așa zisei „axă a rezistenței”.
Încă de la fondarea Israelului, în 1948, Siria s-a considerat a fi la război cu țara vecină. Cu toate că au loc schimburi de foc frecvente între cele două țări, dar ele sunt mai degrabă simbolice.
În prezent, dictatorul sirian Bashar al-Assad îi este îndatorat Iranului, care l-a susținut militar în războiul civil ce a devastat țara de 13 ani. Mai multe miliții pro-Iran își desfășoară operațiunile pe teritoriul Siriei.
Israelul și-a intensificat atacurile asupra țintelor iraniene din Siria și încă și mai mult după atacul din 7 octombrie lansat de Hamas.
Israelul a omorât un comandant iranian important într-un atac asupra consulatului iranian din Damasc, ceea ce a dus la un răspuns militar din partea Teheranului.
În Irak se află mai multe grupări militante care aparțin „axei de rezistență” a Iranului și care au lansat atacuri cu rachete asupra bazelor militare americane din Irak și au încercat fără prea mare succes să lovească Israelul.
Guvernul irakian și forțele sale de securitate tind să tolereze prezența acestor grupări sau păstrează distanța față de ele.
„Irakul a susținut mereu cauza palestiniană și poziția sa legată de actualul conflict nu este definit de sprijinul Iranului pentru Hamas”, a spus Marsin al-Shamary, un cercetător al Brookings Institution de la Washington.
Din cauza războiului civil, Yemen este împărțit între guvernul recunoscut internațional din Aden, în sudul țării, și gruparea Houthi din nordul țării. Niciuna dintre părți nu recunoaște Israelul.
Arabia Saudită, vecinul de la nord, a condus o coaliție împotriva militanților Houthi, dar de când au semnat o încetare a focului, la începutul anului 2022, situația a fost mult mai liniștită.
Rebelii Houthi îi sprijină pe militanții Hamas, susțin că Israelul este o forță care creează instabilitate și se opun prezenței americane în regiune.
Începând din luna noiembrie a anului trecut, ei au lansat rachete asupra Israelului și au impus o blocadă maritimă în Marea Roșie în sprijinul Hamas.
Monarhiile autocratice ale statelor din Golful Persic au ales o abordare mai pragmatică în acest conflict. Ei văd Iranul ca pe un inamic și au încercat în trecut să normalizeze relațiile cu Israelul.
În 2020, EAU și Bahrain au semnat așa-numitele Acorduri Abraham prin care au stabilit contacte diplomatice cu Israelul. Arabia Saudită părea că le va urma exemplul.
Însă, atacurile Hamas din 7 octombrie de anul trecut au complicat procesul, iar atacurile militanților au crescut riscul unui noi conflict cu Arabia Saudită în Yemen.
Qatarul a jucat rolul unui intermediar. Cu toate că s-a ferit să oficializeze legăturile diplomatice cu Israelul, au stabilit relații economice încă din anii '90.
Datorită faptului că aripa politică a grupării Hamas este prezentă în Qatar, țara a jucat un rol important în negocierile pentru obținerea încetării focului.