• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2024-08-07 07:00:54
  • Sursa:
Guvernul promite pentru al doilea an consecutiv ca taie din cheltuieli. Bolos: Cele care nu sunt urgente, festivaluri, evenimente Imagine

În mega-an electoral, politicienii care vor încă un mandat au o misiune grea: să reducă din cheltuielile statului, fără să-i supere pe alegători. Cerința vine de la Bruxelles și nu e opțională, așa că Guvernul trebuie să taie bani de undeva. Planul ar fi o economie de 5 miliarde de lei din cheltuieli, până la sfârșitul anului.

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor: „Această sarcină a fost stabilită de coaliția de guvernare, de domnul prim-ministru și domnul Ciucă, cu obiectiv de reducere a cheltuielilor în urma cărora, estimat pentru ceea ce înseamnă reducere de cheltuială, este de 5 miliarde de lei, noi având mecanismele pe care le-am aplicat și în anul trecut, astfel încât la bugetul de stat s-au obținut economii, mai ales în lunile noiembrie și decembrie, care sunt luni, prin tradiție, cu cheltuieli mari pentru ceea ce înseamnă funcționarea instituțiilor de stat și a celor publice. Sunt acele vârfuri de cheluieli care, prin măsurile pe care am urma să le luăm, încercăm ca deficitul bugetar să fie în limitele rezonabile și a ceea ce înseamnă derularea unei activități a instituțiilor statului în condiții de normalitate.

Atât a fost estimarea pe care noi am avut-o în cursul anului trecut în lunile noiembrie și decembrie și văzând ce s-a întâmplat anul trecut cu execuția bugetară același estimat l-am folosit. Credem că această economie poate fi obținută.

Față de plățile normale care se întâmplau în lunile noiembrie și decembrie undeva, spre exemplu, la bunuri și servicii, adică cheltuielile de funcționare ale instituțiilor statului, înregistram în jur de 3,8 – 4 miliarde de lei, prin aplicarea acestor mecanisme se reduc sumele la jumătate, înmulțim cu 2 și ajungem la această cifră de 5 miliarde de lei, mecanismele fiind aceleași care țin de plafonarea de cheltuială, înlăturarea cheltuielilor care nu sunt de urgență maximă pentru instituțiile publice și în special zona aceea de festivaluri și evenimente care se organizează unele dintre ele poate sunt nu foarte urgente pentru entitățile statului. De aceea, având mecanismul de anul trecut, folosindu-l în condiții similare, putem anticipa o astfel de economie care s-ar putea obține la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale.

Nu avem în gând ca primăriile, mai ales pe zona de cheltuieli de capital, respectiv de investiții, să le influențăm în vreun fel.

Vorbesc de partea de cheltuieli cu bunurile și serviciile care aplicăm regulile de reduceri de cheltuieli atât la nivelul instituțiilor statului cât și a nivelului autorităților publice locale, dar numai în ceea ce privește aceste tipuri de cheltuieli care nu sunt de maximă necesitate în perioada și care pot fi amânate pentru anul următor. De la furnituri de birou, reparații curente, până la tot ceea ce ține de consultanță și expertiză, studii, tot ceea ce presupune activități care pot fi amânate și pentru o perioadă de timp următoare, respectiv pentru anul viitor”.

Ministrul spune că estimarea Comisiei Europene privind deficitul bugetar al României este de 6,9% din PIB.

„Noi, prin măsurile pe care le vom lua pentru ceea ce înseamnă reducerea de cheltuieli și economiile pe care le vom face la buget vom încerca să păstrăm un nivel rezonabil. Trebuie să fie sub previziuni, dar totul depinde de cum vor evolua cheltuielile”, a mai afirmat Boloș.

Ministrul Marcel Boloș spune că a primit termen din partea Coaliției să aibă gata planul până la începutul lunii viitoare.

Marcel Boloș: „Am sarcină din partea Coaliției ca până la 1 septembrie să vin cu acest plan. Sunt în perioada în care trebuie să elaborez acest plan de măsuri. E o sarcină primită de la premier și de la președintele PNL”.

Reporter: Veți frâna și cheltuielile primarilor?

Marcel Boloș: „Stați să vedem ce tipuri de măsuri vom avea cuprinse. Nu aș vrea să discutăm înainte de termenul pe care l am primit.

Surse spun că banii ar urma să fie tăiați doar de la instituțiile mari, iar măsura nu îi va afecta pe primari, care trebuie să tragă în campanie. Și anul trecut Coaliția a promis că va limita cheltuielile statului, însă ele au continuat să crească.

Andreea Ghiorghe, jurnalist Digi24: Este o măsură promisă de Coaliție și anul trecut și nu s-a întâmplat. Vorbeau și atunci de limitarea cheltuielilor în ministere, agenții și alte direcții ale statului. Dacă facem o comparație cu datele de anul trecut, vedem că între timp, din contră, aceste cheltuieli au crescut. Față de 2023, cheltuielile cu angajații au crescut cu 23% - 14 miliarde de lei; cheltuielile cu bunurile și serviciile cu 25% - 9 miliarde de lei, deși se vorbea de reorganizări și tăieri de posturi în instituții. Măsura a fost mai mult promisă și nu aplicată.

Între timp, deficitul bugetar crește de la o lună la alta. În primele 6 luni ale acestui an, deficitul a ajuns la 3,6% (63 de miliarde de lei) – o gaură uriașă având în vedere că în aceeași perioadă a anului trecut deficitul era undeva la 2,3% (37 de miliarde de lei).

Deși guvernanții admit că e nevoie de măsuri urgente ca să mai echilibreze bugetul, spun că nu vor crește taxele și impozitele, ci vor face economii la stat.

Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat până acum, e greu de crezut că vor reuși.

Economiștii avertizează că de la anul am putea vedea schimbări fiscale destul de dure. Consultați de colegii de la Adevărul, aceștia spun că am putea vedea creșteri de TVA, creșterea impozitului pe venit sau pe proprietate, dar poate și renunțarea la cota unică și implementarea impozitării progresive. Toate știm că sunt scenarii care, într-un fel sau altul, sunt și pe masa economiștilor din coaliția de guvernare.

Chiar dacă UE și-a propus să reducă dependența de resursele de energie din Rusia, blocul comunitar continuă să importe gaz lichefiat de la Moscova, în cantități mai mari decât cele achiziționate înainte de războiul din Ucraina, arată datele publicate de organizația Global Witness. Astfel, Uniunea Europeană a achiziționat în prima jumătate a anului 21,6 milioane de metri cubi de gaz lichefiat, cu 39.5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2021, și o valoare în ușoară creștere în comparație cu aceeași perioadă a anului 2022, când importurile au totalizat 21,3 milioane de metri cubi.

Economie 2023-08-30 17:42:27

Pacienţii care suferă de pietre la fiere pot beneficia de o intervenţie chirurgicală minim invazivă pentru îndepărtarea vezicii biliare. Despre colecistectomia laparoscopică discutăm cu dr. Teodor Buliga, medic primar Chirurgie generală.

Economie 2022-10-04 09:22:55

Doi băieți, de 15 și 16 ani, din județul Bistrița-Năsăud sunt urmăriți penal pentru organizarea de lupte între câini. Pentru antrenarea patrupedelor periculoase, adolescenții ar fi folosit, spun anchetatorii, alte animale, care au sfârșit în colții câinilor. Pentru tânărul de 16 ani, polițiștii au emis un mandat de reținere pentru 24 de ore, informează Agerpres, în timp ce amicul său este urmărit penal.

Economie 2023-05-25 23:24:33

Solstițiul de iarnă este evenimentul cunoscut și drept cea mai scurtă zi din an ori începutul iernii din punct de vedere astronomic. În 2024, solstițiu de iarnă are loc sâmbătă, 21 decembrie. Începând de la această dată și până pe 21 iunie, când este solstițiul de vară, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea.

Economie 2024-12-07 07:38:28

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, anunţă că, în urma monitorizărilor făcute la nivel naţional de mai multe instituţii, dar şi în urma discuţiilor pe care le-a avut cu omologii săi din Ucraina şi Bulgaria despre dezastrul provocat de ruperea barajului Nova Kahovka din Ucraina, nu există, la acest moment, motive de îngrijorare cu privire la calitatea apei din Marea Neagră. „Concluzia generală a fost că apa Mării Negre se situează în parametrii normali, în limite normale, fie că discutăm despre indicatori fizico-chimici, fie că discutăm despre încărcătura microbiologică”, afirmă Mircea Fechet. 

Economie 2023-06-17 14:22:48

Președintele american Donald Trump vrea ca Ucraina să furnizeze SUA „minereuri rare”, în schimbul continuării ajutorului acordat de Statele Unite Kievului în războiul cu Rusia, informează agenția AFP, preluată de Kyiv Independent.

Economie 2025-02-03 21:57:48

Premierul Marcel Ciolacu a decis, joi, alocarea sumei de 50.000 de lei din Fondul de rezervă, aflat la dispoziţia prim-ministrului, ca ajutor pentru familia Alexandrei, tânăra care a murit la Maternitatea din Botoşani, au precizat surse guvernamentale, potrivit Agerpres.

Economie 2023-08-24 16:03:52

Viktor Orban și-a reafirmat susținerea pentru aderarea la NATO a Suediei, miercuri, într-o convorbire telefonică purtată cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la o zi după votul Turciei şi invitaţia lansată premierului suedez de către Budapesta, informează AFP. Deși deputaţii maghiari urmează să se reunească la mijlocul lunii februarie, aderarea Suediei nu se află pe ordinea de zi în acest punct. Ungaria, care şi-a dat sprijinul de principiu, trenează de luni de zile ratificarea, cerând Stockholmului sa înceteze politica de "denigrare" la adresa guvernului de la Budapesta, acuzat de derivă autoritaristă."I-am reiterat sprijinul guvernului ungar pentru cererea Suediei", a declarat Orban pe X (fostul Twitter), adăugând că "va continua să facă apel la parlament pentru a finaliza ratificarea cât mai curând posibil"."O bună discuţie telefonică cu Viktor Orban", a comentat la rândul său secretarul general al NATO, salutând "sprijinul clar" al responsabilului ungar. "Aşteptăm cu nerăbdare ratificarea de îndată ce parlamentul îşi va relua activitatea", a afirmat Stoltenberg.Deputaţii urmează să se reunească la mijlocul lunii februarie, însă chestiunea aderării Suediei nu se află pe ordinea de zi în acest stadiu.Parlamentul turc a ratificat marţi intrarea Suediei în Alianţa Nord-Atlantică, marcând astfel sfârşitul a 20 de luni de negocieri. Astfel, Ungaria rămâne singura ţară care nu a ratificat aderarea Suediei la NATO.Budapesta, care şi-a dat sprijinul de principiu, dar care trenează de luni de zile ratificarea, cere Stockholmului sa înceteze politica de "denigrare" la adresa guvernului ungar, acuzat de derivă autoritaristă, potrivit AFP.Viktor Orban cere "respect" din partea Stockholmului şi l-a invitat marţi pe premierul suedez Ulf Kristersson să efectueze o vizită în Ungaria, subliniind într-o scrisoare necesitatea de a "construi o încredere reciprocă solidă" printr-un"dialog politic mai intens".Pentru moment se cunoaşte că ministrul suedez de externe a răspuns cu răceală invitaţiei, afirmând că ţara sa nu are "niciun motiv" să negocieze în prezent cu Ungaria."În cadrul summitului de la Madrid de anul trecut, Ungaria a acordat Suediei statutul de invitat" în vederea unei aderări la NATO, fără nicio rezervă, a subliniat Tobias Billström.Pe de altă parte, şeful diplomaţiei suedeze s-a declarat pregătit pentru "discuţii", menţionând "numeroase puncte comune" şi "cooperarea militară" între cele două ţări.Suedia şi-a anunţat în mai 2022, pe fondul invaziei ruse în Ucraina, candidatura la NATO, în acelaşi timp cu Finlanda, care a devenit în aprilie cel de-al 31-lea membru al Organizaţiei.Pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina, cele două ţări vecine au pus capăt deceniilor de neutralitate după cel de-al Doilea Război Mondial şi de nealiniere militară de la sfârşitul Războiului Rece, aminteşte AFP.

Economie 2024-01-24 17:03:24