Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a explicat miercuri seară, la Jurnalul de Seară, de la Digi24, că există diferențe extreme de temperatură între o zonă și alta a României, ceea ce ne face să ne gândim la schimbările climatice. El a mai adăugat că în această lună au fost 1.880 de coduri de alertă, fie că este vorba despre coduri galbene, portocalii sau roșii, și a atras atenția asupra faptului că pe lângă aceste fenomene autoritățile sunt îngrijorate și de secetă, care a crescut ca frecvență și intensitate în ultimii 20 de ani. Ministrul a mai spus că „sudul României se transformă într-un deșert Sahara și că în fiecare zi pierdem suprafețe însemnate de terenuri agricole”.

„Sunt diferențe extreme de temperatură între o zonă și alta a României, ceea ce ne face să ne gândim la schimbările climatice, la recorduri pe care în fiecare lună le stabilim, la posibilitatea ca această lună iulie să fie cea mai călduroasă lună iulie din istoria măsurătorilor pe care ANM le face, și măsurăm de 120 de ani, și am avut în această lună 1.888 de coduri de alertă, fie că vorbim de cod galben, portocaliu sau roșu. În fiecare săptămână îmi spun colegii că avem un nou record. Pe lângă aceste fenomene ne îngrijorează foarte mult seceta, pentru că, din punct de vedere statistic, secetele au crescut, și ca frecvență și ca intensitate, cu 29% în ultimii 20 de ani, ceea ce reprezintă o perioadă destul de scurtă raportată la lunga perioadă în care măsurăm. Asta înseamnă că avem pierderi semnificative în agricultură, recolte compromise, risc mai mare pentru incendii de vegetație și inclusiv lipsa apei, fie că vorbim de apă potabilă, ori pentru industrie sau irigații”, a mai explicat ministrul, la Digi24.

Fechet a mai adăugat că „România nu este ferită de schimbările climatice și că nici poluarea, nici aceste fenomene meteo nu se opresc la granița vreunui stat. De asemenea, potrivit acestuia, în sudul României ne confruntăm și cu o degradare accelerată a terenului agricol.

„Sudul României se transformă într-un deșert Sahara, la o scară mai mică, e adevărat, dar în fiecare zi pierdem suprafețe însemnate de terenuri agricole, fenomen pe care îl putem combate într-un singur fel, prin împăduriri, prin plantații de arbori pe toate aceste terenuri, cu speranța că reușim să le salvăm”, a mai spus ministrul Mediului.

În ceea ce privește incendiile de vegetație, el a mai spus că în România avem în fiecare an câteva mii de astfel de incendii.

„Colegii de la ISU, împreună cu autoritățile locale, au făcut o campanie de informare foarte bună pentru populație și am mărit amenzile, care sunt plătite de cei care incendiază intenționat terenuri agricole. Amenda este 15.000 de lei. E foarte greu să identifici persoana care incendiază o miriște. Un lucru mai important decât amenda este faptul că un astfel de teren agricol incendiat nu va mai putea beneficia de subvenția de la APIA”, a mai explicat el.

Întrebat câți bani s-au folosit din fondurile puse la dispoziție prin PNRR pentru împădurire, ministrul nu a oferit informații clare, spunând că s-au folosit bani, dar că nu poate oferi o cifră exactă în prezent.

„Cred că sumele cheltuite în mod efectiv sunt un indicator care nu ne dă o imagine corectă. Ceea ce este important este că s-au contractat deja suprafețe însumate de aproximativ 7.000 de hectare, care nu înseamnă deloc puțin. Pe lângă faptul că s-au semnat aceste contracte de finanțare pentru ele, urmează a intra în tot acest parcurs de împădurire, există un proiect tehnic care se face pentru fiecare suprafață, există lucrările efective de împădurire. S-au folosit bani din PNRR, dar nu pot să vă dau cifra exactă acum. Urmează campania de toamnă de împădurire și sperăm să fie o campanie de succes. Sperăm că vom reuși până la sfârșitul programului să împădurim 56.000 de hectare de noi terenuri, care nu au fost vreodată împădurite sau care au fost împădurite, dar sunt calamitate”, a conchis ministrul.