Când autoritățile ruse au interzis participarea candidatului anti-război Boris Nadejdin în alegerile prezidențiale de luna aceasta, mesajul lor a fost unul cât se poate de clar: Kremlinul nu va mai tolera un mediu electoral competitiv, chiar și când victoria lui Vladimir Putin este garantată, relatează Financial Times.
Dacă în alegerile trecute, Kremlinul a permis unui număr restrâns de candidați de opoziție aleși cu atenție să apară pe buletinul de vot, acțiunile Moscovei înainte de votul din 15-17 martie arată că până și candidaturile care nu au nicio șansă de izbândă sunt considerate o amenințare la adresa regimului lui Putin.
„Mișcarea mea - sprijinul pe care l-am primit - a distrus complet planul la care se aștepta Kremlinul”, a spus Nadejdin pentru Financial Times. „S-a dovedit până la urmă că mulți oameni erau pregătiți să sprijine în mod deschis un candidat care promovează pacea și îl critică pe Putin și politicile sale.”
Moartea lui Alexei Navalnîi, cel mai aprig critic al lui Putin, într-o colonie penitenciară luna trecută, după ce ultimii trei ani i-a petrecut în spatele gratiilor și a supraviețuit unei tentative de asasinare prin otrăvire, a avut un efect înfiorător asupra opoziției.
Reprimarea oricărei demonstrații de sprijin pentru regretatul lider al opoziției din Rusia, inclusiv arestările făcute în timpul înmormântării lui Navalnîi, când oamenii au scandat împotriva regimului de la Kremlin, arată că Putin nu mai este dispus să tolereze nicio formă de disidență.
„Nu a făcut doar să îl omoare, a făcut un spectacol din omorârea lui, chiar înainte de alegeri, pentru că nimeni să nu pună la îndoială implicarea lui Putin”, a scris Ilia Iașin, un alt membru al opoziției trimis la închisoare.
Pentru o bună parte a celor 24 de ani în care Putin a stat la putere, Kremlinul a simulat măcar susținerea unor principii democratice, atâta timp cât acestea consolidau puterea regimului și creșteau popularitatea președintelui.
Acum, însă, după doi ani de război în Ucraina și o campanie brutală de reprimare a opoziției, regimul lui Putin a decis să renunțe la întreaga mascaradă.
„Putin vrea ca știrea principală la finalul zilei alegerilor să fie că 85% din ruși îl susțin pe țar”, a spus Vladimir Milov, un fost ministru rus care a devenit un activist de opoziție și fost asociat al lui Navalnîi.
„Dacă te uiți în ansamblu la ceea ce se întâmplă, vezi că sunt foarte neliniștiți. Ei curăță tot terenul de orice fel de surprize.”
Ekaterina Dunțova, o fostă jurnalistă și o candidată anti-război cu sute de mii de urmăritori pe Telegram, nu a fost lăsată nici măcar să încerce să strângă semnăturile de care avea nevoie pentru a putea candida la alegerile prezidențiale.
Două luni mai târziu, comisia electorală centrală i-a interzis participarea lui Nadejdin, singurul candidat anti-război rămas la acea vreme în cursă, pe motiv că multe dintre semnăturile strânse nu erau corecte.
Această decizie a făcut ca alți doi candidați să iasă și ei din cursa pentru alegeri. Au mai rămas doar trei.
„Într-un moment dificil pentru patria mamă, acum nu este timpul să fragmentăm forțele poporului nostru”, a declarat Serghei Baburin, un deputat rus naționalist, în timp ce își anunța retragerea din alegeri.
„Toate organizațiile patriotice naționale ale Rusiei, toți cetățenii ruși orientați spre națiune, trebuie să se unească în jurul candidaturii lui Vladimir Vladimirovici Putin, care astăzi este liderul național”, a mai spus Baburin.
Dintre cei trei adversari ai lui Putin rămași în cursă, niciunul nu l-a provocat direct și nici măcar nu s-a luptat prea mult pentru a încerca să îi ia locul la Kremlin. Campaniile lor electorale sunt subiecte de glumă în Rusia.
Leonid Sluțki, candidatul partidului Liberal Democratic, le-a spus în decembrie jurnaliștilor că nu are nicio speranță că ar putea câștiga alegerile. „Visez că vom câștiga operațiunea militară specială. Dar nu, nu visez că îl voi bate pe Putin. De ce aș face asta?”
Nikolai Haritonov, candidatul Partidului Comunist, a stat la propriu în umbra unui portret al lui Putin chiar în timpul campaniei sale electorale, după cum se vede și în imaginile pe care le-a publicat pe contul său de pe rețelele sociale.
Vladislav Davankov, un deputat rus care a propus legea adoptată în 2023 pentru criminalizarea operațiilor de schimbare de sex, a făcut toate eforturile ca să nu îl critice personal pe Putin și a ezitat să vorbească despre șansele sale de a câștiga alegerile.
Nadejdin îi cunoaște pe toți cei trei candidați rămași în cursă și spune că sunt niște figuri marginale care „nici măcar nu încearcă” să câștige alegerile.
Chiar și despre candidatura lui Nadejdin, unele persoane din opoziție se întreabă de ce i-a permis Kremlinul inițial să strângă semnăturile.
„De ce era nevoie de Nadejdin? Putin spera să legitimeze votul în acest fel - să arate lumii că există cineva în alegeri care este împotriva războiului”, a spus Marat Guelman, un fost consilier al Kremlinului, care acum este un critic aflat în exil. „Dar, destul de repede, a devenit limpede că nu va fi nicio legitimare.”
Rusia a adoptat o nouă lege luna aceasta care le permite autorităților să confiște bani, proprietăți și active de la oricine se face vinovat de discreditarea armatei ruse.
Victime ale represiunii s-au găsit chiar și în tabăra naționalistă. Activistul pro-război de stânga Serghei Udalțov a fost arestat recent, fiind acuzat de terorism, iar fostul comandat al rebelilor proruși din estul Ucrainei, Igor Girkin, a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru incitare la extremism.
„Putin înțelege că în relațiile sale cu societatea rusă nu există nicio dragoste și că nu pot exista surprize neplăcute”, a spus Milov. „El vrea să trimită un mesaj prin care să stârnească frica: Să nu cumva să îndrăznești să scoți capul afară.”