Peste 300.000 de arme chimice și convenționale folosite în cele două războaie mondiale au transformat Marea Baltică, o cale navigabilă esențială și totodată cea mai poluată mare a Europei, într-o „bombă cu ceas”, după cum o descriu oamenii de știință și activiștii de mediu, informează Politico.
Klaipeda, un oraș-port liniștit de pe coasta Lituaniei, încă poartă cicatricile rolului său strategic pe care l-a jucat în cel de-al Doilea Război Mondial.
În centrul istoric al orașului se află piața de unde Adolf Hitler a anunțat în 1939 anexarea regiunii de către Germania nazistă; din perioada ocupației sovietice există încă nenumărate moșteniri care amintesc de acele timpuri.
Una dintre moștenirile războaielor mondiale din secolul trecut a rămas, însă, ascunsă celor care se plimbă prin port sau stau la soare pe plajele din apropiere: sute de mii de obuze aruncate în mare care au provocat un dezastru ecologic.
Muniția care ruginește pe fundul mării îmbolnăvește peștii și alte animale marine cu cancer și pune în pericol viața oamenilor care se hrănesc cu ele. Experții avertizează că schimbările climatice ar putea accelera ruginirea armelor abandonate în mare.
Autoritățile din Lituania au întârziat să abordeze problema, în parte din cauză că le lipsesc fondurile și datele actualizate necesare. Dar activiștii spun că de vină este și o lipsă de interes din partea oficialilor.
La presiunea ecologiștilor din țările baltice, acum se fac eforturi tot mai mari pentru a grăbi procesul de curățare a mării. Germania, una dintre țările cele mai afectate de această problemă, a demarat un program de 100 de milioane de dolari pentru recuperarea și distrugerea muniției, organizând în acest sens o conferință la Berlin.
Bruxelles-ul speră că va încuraja și alte țări să urmeze exemplul Germaniei organizând la rândul ei o conferință la Palanga, un oraș de coastă aflat la nord de Klaipeda.
„Sperăm că a sosit în sfârșit momentul” să aducem o „îmbunătățire semnificativă” prin punerea în comun a resurselor țărilor din jurul Mării Baltice, a spus Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu al UE, care a semnalat faptul că „starea alarmantă a muniției neexplodate” ar putea încetini progresul proiectelor de parcuri eoliene offshore din regiune.
Din cauza lipsei de date precise și actualizate, oamenii de știință avertizează că se cunosc prea puține lucruri despre condiția și locul în care se găsește muniția. Au trecut 10 ani de când Agenția pentru Protejarea Mediului din Lituania a examinat apele din jurul locului în care au fost aruncate armele chimice, regiune ce se află parțial în apele teritoriale lituaniene.
În graba de a scăpa de armamentul neutilizat la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, forțele aliate au aruncat 40.000 de tone de muniție chimică, ce conțineau 15.000 de tone de agenți chimici folosiți în război, în diverse zone din Marea Baltică.
Dar, o parte din arme au fost aruncate și pe drum spre aceste zone prestabilite, ceea ce înseamnă că muniția este împrăștiată peste tot pe fundul mării. La toate acestea se mai adaugă și sute de mii de tone de muniție convențională: mine marine din ambele războaie mondiale, bombe, torpile și obuze.
În prezent, muniția care reprezintă o amenințare pentru transportul maritim sau proiectele de infrastructură, precum parcurile eoliene offshore, este îndepărtată printr-un proces foarte costisitor care presupune dezamorsarea armelor și trimiterea lor la un centru unde sunt distruse.
Când acest lucru nu este posibil, muniția este aruncată în aer – o practică la care oamenii de știință și activiștii de mediu se opun din cauza impactului negativ asupra mediului și a riscului pentru animalele marine.
O operațiune NATO din 2019 la care a participat și marina germană a stârnit o reacție acerbă din partea publicului după ce 42 de mine marine au fost detonate într-o zonă protejată din vestul Mării Baltice fără consultarea autorităților care se ocupă de protejarea mediului și fără a se lua măsuri de protecție împotriva zgomotului.
Incidentul a provocat moartea a cel puțin 10 marsuini, animale marine asemănătoare delfinilor.
În 2019, o operațiune NATO cu participarea marinei germane a provocat indignare prin detonarea a 42 de mine marine într-o zonă marină protejată din vestul Mării Baltice, fără a implica autoritățile de conservare a naturii și fără a lua măsuri de protecție împotriva zgomotului, ucigând cel puțin 10 marsuini.
Programul propus de Germania pentru înlăturarea muniției de pe fundul mării este încă la început. Se discută posibilitatea utilizării unui dispozitiv plutitor controlat de la distanță care să recupereze muniția, să o dezamorseze și să o înlăture din zonă.
Ecologiștii au apreciat rolul fruntaș pe care l-a adoptat Germania în această problemă, „după zeci de ani de ezitare”, dar, în ultimă instanță, va fi nevoie de cooperarea cu celelalte țări din regiune pentru rezolvarea problemei.