Adevărul e că nici măcar atunci când se modifică legea statul nu-și face treaba.
Am introdus anul trecut un amendament la art. 76 din Legea învățământului preuniversitar (nr. 198/2023) prin care am obținut reintegrarea în sistemul educațional a mamelor minore și a elevilor părinți.
Elevele care devin mame pe durata studiilor preuniversitare vor beneficia în premieră de un sprijin real din partea statului pentru a se reîntoarce la școală, pentru a finaliza studiile gimnaziale sau liceale, dupa caz. Ministerul Educației ar fi trebuit să înceapă elaborarea unei metodologii specifice pentru educația elevelor gravide și a elevilor părinți în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii (septembrie 2023).
Doar că ministerul nu face nimic în acest sens, deși au trecut mai bine de 5 luni de când ar fi trebuit să avem aceste norme.
I-am transmis o întrebare ministrei Educației, Ligia Deca, prin care am solicitat informații privind stadiul acestei metodologii, progresul atins până acum și data estimată pentru implementare. Ce răspuns credeți că a oferit Ministrul Educație la o întrebare cu privire la una dintre cele mai stringente probleme din România? Niciunul. Lipsa unui răspuns și dezinteresul față de soarta acestor copile nu face decât să agraveze situația mamelor minore din țară și să le ducă într-o zona în care integrarea în sistemul școlar și mai apoi pe piața muncii devine aproape imposibilă! Prin ignoranța cu care tratează problematica mamelor minore și reintegrarea acestora în ciclurile de învățământ, Ministerul Educației devine complicele unui stat care condamnă elevele gravide la analfabetism și sărăcie.
Aceste norme trebuie să fie elaborate! Nu mai putem aștepta la nesfârșit pentru că fiecare zi în care nu există norme, e o zi în care aceste copile pierd șansa la educație și la o viață mai bună!De zeci de ani, sunt copii care devin părinți la vârsta la care ar trebui să viseze, să se joace și să-și termine studiile. Deși dreptul la educație este garantat prin Constituție, acesta lipsește cu desăvârșire în cazul mamelor minore. În anul 2023, în România erau 749 de fete care au devenit mame înainte de a împlini 15 ani, țara noastră fiind clasată pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul eleve gravide și de mame minore. În total sunt peste 18.000 fete care au devenit mame înainte de a împlini 19 ani. Iar o analiză sociologică prezentată de Salvați Copiii demonstrează că 85% din mamele și gravidele minore abandonează școala. În acest context, am inițiat un amplu proiect de lege pentru protecția și reintegrarea mamelor minore din România împreună cu colega mea Oana Țoiu, proiect aflat în prezent pe circuitul parlamentar. Proiectul de lege propune introducerea unui Registru Național al Mamelor Minore, prin care statul să creeze o bază de date cu adolescentele aflate în situație de risc/însărcinate, care să reflecte în detaliu situația la nivel național, regional și local.
Nimeni dintre cei care au condus România în ultimii 30 de ani, PSD sau PNL, nu a luat măsuri pentru a ajuta acești copii, deveniți părinți mult, mult prea devreme. Statul nici măcar nu are habar câte mame minore sunt cu adevărat în România, fiindcă nu există o bază de date comună la nivel național, în care DGASPC-urile, Ministerul Educației, Ministerul Familiei, DSP-urile, primării și alte autorități locale să introducă datele necesare pentru a crea harta copilelor care au devenit mame înainte să împlinească 18 ani.
România (ne)educată este proiectul prin care s-a încercat revitalizarea și modernizarea sistemului de învățământ, sub îndrumarea președintelui Iohannis. Ne-am convins cu toții că acest proiect a înregistrat un eșec lamentabil dovedit de toate simulările de teste și evaluări naționale care ne arată în oglindă o realitate pe care PSD și PNL aleg să o ignore sau chiar să-i diminueze semnificația: învățământul românesc este în convalescență și se îndreaptă spre abisul analfabetismului funcțional. Ministerul Educației cârpește de ani de zile un sistem care pare că se prăbușește. Au pus un petic aici, un petic acolo, pentru a masca fenomene alarmante: analfabetism funcțional, elevi care abuzează sexual alți elevi, violență în școli și un prag de mai bine de 50% dintre elevi care nu trec simulările naționale.