România a fost şi în 2021 la coada Uniunii Europene în ceea ce priveşte cheltuielile pentru cercetare şi dezvoltare, cu investiții de aproape cinci ori mai mici decât media europeană, arată datele publicate de Eurostat, informează Agerpres.

Astfel, intenstitatea cercetării în România a fost de 0,48%, faţă de o medie de 2,27% în Uniunea Europeană. Intensitatea cercetării este calculată ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare şi produsul intern brut şi este exprimată în procente.

În 2021, Uniunea Europeană a cheltuit 328 de miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare, în creştere cu 6% comparativ cu 310 miliarde de euro în 2020. În ceea ce priveşte intensitatea cercetării-dezvoltării, datele Eurostat arată că în UE această intensitate a scăzut de la 2,31% în 2020, până la 2,27% în 2021, o posibilă explicaţie fiind revenirea PIB în 2021 după o scădere semnificativă în 2020 din cauza pandemiei de COVID-19.

În rândul statelor membre, în 2021 cea mai mare intensitate a cercetării-dezvoltării a fost înregistrată în Suedia (3,35%), urmată de Austria (3,22%) şi Belgia (3,19%).

Doar şase state membre au alocat în 2021 mai puţin de 1% din PIB pentru cercetare&dezvoltare: Romania (0,48%), Malta (0,65%), Letonia (0,71%), Bulgaria (0,81%), Cipru (0,89%) şi Slovacia (0,95%).

Două treimi dintre statele membre UE au raportat o intensitate a cercetării-dezvoltării mai mare în 2021 decât în 2011, însă cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Belgia (1,02 puncte procentuale), Grecia (0,76 puncte procentuale), Polonia (0,69 puncte procentuale), Austria (0,55 puncte procentuale) şi Croaţia (0,53 puncte procentuale).

În România, intensitatea cercetării-dezvoltării nu a suferit modificări între 2011 şi 2021, rămânând la 0,48%.

Chiar dacă Uniunea Europeană a majorat intensitate cercetării-dezvoltării în ultimii zece ani, blocul comunitar este cu mult în urma SUA şi Japoniei, care au o intensitate a cercetării-dezvoltării de 3,45%, respectiv 3,26%.