Aceasta s-ar putea dovedi o săptămână decisivă pentru războiul din Ucraina, cu două seturi de discuții aranjate în grabă care au fost organizate la Paris și Riad. Liderii europeni s-au reunit luni în Franța pentru a găsi un răspuns la planul lui Donald Trump de a deschide negocieri cu Vladimir Putin pentru a pune capăt conflictului. Marți, ministrul rus de externe Serghei Lavrov și secretarul de stat american Marco Rubio s-au întâlnit în capitala saudită. Ucraina nu participă la niciunul dintre cele două seturi de discuții, transmite BBC.

Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei în februarie 2022 și controlează în prezent mai mult de o cincime din teritoriul acesteia, în principal în sud și est. Corespondenții BBC analizează ce speră să obțină principalele puteri în urma celor două zile de diplomație intensă.

Premierul britanic Keir Starmer speră să fie o punte de legătură între liderii europeni și Casa Albă a lui Trump care îi mustră cu privire la cheltuielile lor pentru apărare. Oferta lui Starmer de a trimite trupe britanice pe teren în Ucraina face parte din acest rol pe care dorește să îl joace.

Guvernul britanic obișnuia să spună că termenii oricărui acord de pace depind de Ucraina. Acest lucru s-a schimbat odată cu semnalarea de către noua administrație americană că o revenire la frontierele din 2014 este „nerealistă”.

Keir Starmer a declarat că orice acord de pace cu Ucraina ar necesita un „sprijin american” pentru a descuraja Rusia să își atace din nou vecinul.

Dar, în timp ce prim-ministrul se afla la Paris, la Westminster continuă dezbaterea cu privire la cât de mult ar trebui să cheltuiască țara pentru apărare.

Laburiștii au promis să „stabilească o cale” de creștere a cheltuielilor pentru apărare de la 2,3% din PIB în prezent la 2,5%. Surse din domeniul apărării spun că aceasta ar fi o creștere semnificativă.

Cu toate acestea, nu există o dată la care acest lucru se va întâmpla - și mulți susțin că acum este urgent.

Faptul că, cu doar câteva zile înainte de alegerile naționale, cancelarul Olaf Scholz se afla la Paris este un semn al faptului că liderii germani sunt bulversați de abordarea lui Trump față de Ucraina.

Scholz a declarat că discutarea trimiterii de trupe în Ucraina în prezent este „complet prematură” și că este „puțin iritat” de acest subiect.

Toate partidele majoritare au condamnat sugestiile americane ca un acord de pace să fie negociat fără Ucraina sau UE. Politicienii de extremă dreaptă și populiști de stânga salută discuțiile cu Putin și doresc să nu mai înarmeze Kievul. Dar aceștia nu vor ajunge la putere.

Așadar, indiferent cum va arăta următorul guvern german, sprijinul Berlinului pentru Ucraina va rămâne puternic. Acest lucru se datorează faptului că elita politică a Berlinului recunoaște că o înțelegere proastă - una care subminează suveranitatea Ucrainei - ar fi dezastruoasă pentru Germania.

Cu toate acestea, având în minte secolul al XX-lea în care Germania a fost distrusă de războaie, alegătorii de aici se tem de militarizare.

În ultimii trei ani, țara s-a îndepărtat cu succes de energia rusească și a crescut masiv cheltuielile pentru apărare. Dar acest lucru a afectat puternic economia germană, iar disputele bugetare ulterioare au provocat prăbușirea guvernului german.

Prin urmare, politicienii încearcă să evite discuțiile publice pe teme dificile, cum ar fi creșterea obiectivelor de cheltuieli ale NATO sau trupele germane de menținere a păcii în Ucraina - cel puțin până după alegeri.

Polonia a fost un susținător-cheie al Ucrainei de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei și este principalul centru logistic pentru ajutorul militar și umanitar care intră în țară.

Este, de asemenea, o voce puternică care susține că nu se poate permite Rusiei să câștige războiul pe care l-a declanșat - deoarece este în joc securitatea întregii Europe. Prin urmare, există consternare în legătură cu faptul că SUA pare să cedeze cererilor-cheie ale Moscovei, chiar înainte de începerea discuțiilor, când Polonia consideră foarte clar că Rusia este agresorul și statul periculos.

Rusia este motivul pentru care Polonia cheltuiește mult pentru propria armată - până la aproape 5% din PIB în prezent - și este de acord cu SUA că restul Europei ar trebui să facă același lucru.

În drum spre discuțiile de la Paris, prim-ministrul polonez Donald Tusk a scris pe X: „Dacă noi, europenii, nu cheltuim acum sume mari pentru apărare, vom fi obligați să cheltuim de 10 ori mai mult dacă nu vom preveni un război mai amplu”.

Tusk a declarat după discuții că relațiile transatlantice se află într-o „nouă etapă” și că reuniunea a confirmat că a sosit momentul pentru „o capacitate mult mai mare a Europei de a se apăra”.

În ceea ce privește trimiterea de trupe poloneze în Ucraina - pentru a ajuta la aplicarea unei eventuale încetări a focului - oficialii guvernamentali au fost precauți, excluzând această posibilitate pentru moment.

Danemarca a fost singura națiune nordică prezentă la reuniunea de luni. Dar diplomații europeni spun că reprezintă, de asemenea, interesele vecinilor săi baltici de la est - Estonia, Letonia și Lituania - care se învecinează cu Rusia și care se simt deosebit de vulnerabili la orice viitor atac al lui Putin.

Undele de șoc generate de cel de-al doilea mandat al lui Trump au reverberat deja în Danemarca.

Dorința reînnoită a lui Trump de a prelua Groenlanda - un teritoriu autonom dependent de Danemarca - a determinat-o luna trecută pe prim-ministrul danez Mette Frederiksen să întreprindă un tur al aliaților europeni pentru a obține sprijin.

Frederiksen nu a călcat încă pe urmele lui Starmer, care a promis să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina.

Ministrul apărării, Troels Lund Poulsen, a fost citat de presa daneză afirmând că nu exclude această posibilitate, dar că este prea devreme pentru a vorbi despre ea.

Premierul danez a declarat, după discuții, că Europa trebuie să „intensifice” cheltuielile pentru apărare și sprijinul pentru Ucraina, deoarece „Rusia amenință acum întreaga Europă, din păcate”

Președintele francez Emmanuel Macron a convocat reuniunea informală de luni - nu un „summit”, au insistat oficialii săi - pentru a ajuta Europa să coordoneze un răspuns atât la poziția din ce în ce mai neprietenoasă a Washingtonului față de continent, cât și la ceea ce rezultă din negocierile rapide ale Casei Albe cu Kremlinul.

„Europenii, în momentul de față, nu sunt coordonați, dar acesta poate fi scopul (acestui) summit de la Paris, și acesta este începutul coordonării... Suntem pregătiți? Răspunsul este nu. Putem fi pregătiți? Răspunsul este da”, a declarat Francois Heisbourg, un veteran expert militar francez, comentând necesitatea ca Europa să colaboreze pentru a pregăti o posibilă forță de menținere a păcii pentru Ucraina.

„În Europa suflă un vânt de unitate cum nu s-a mai văzut de la Covid”, a declarat Jean-Noël Barrot, cel mai înalt diplomat francez.

Starea de spirit din Franța - o națiune mereu prudentă față de manevrele geopolitice americane - este deosebit de tensionată în acest moment, cu titluri de ziare care avertizează cu privire la o nouă „axă Trump-Putin” care va marginaliza sau „abandona” Europa din cauza războiului din Ucraina.

„Ar trebui să ne aflăm într-o stare de urgență la nivel european”, a avertizat fostul prim-ministru Dominique De Villepin în cadrul unei conferințe de presă recente, acuzând un Trump „arogant” că încearcă să „conducă lumea fără principii sau respect”.

Președintele francez Emmanuel Macron a postat pe X în primele ore ale zilei de marți că „tocmai a vorbit” cu Trump și Zelenski.

Încă din vară, Putin a declarat că principalele sale condiții pentru începerea negocierilor de încheiere a războiului sunt recunoașterea teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia, ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei și respingerea cererii Ucrainei de a adera la NATO.

Majoritatea țărilor europene resping categoric aceste cereri. SUA au fost foarte prudente în discutarea concesiilor pe care Rusia ar trebui să le facă, deși atât Casa Albă, cât și Pentagonul au declarat că se așteaptă la compromisuri din partea „ambelor părți”.

Prioritatea Moscovei este în mod clar reuniunea din Arabia Saudită. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că ar dori „în primul rând să asculte” propunerile americane privind încheierea conflictului din Ucraina.

În ceea ce privește Europa, Moscova nu vede niciun rost în a o invita la masa negocierilor.

Nu este un secret faptul că, de mulți ani, Putin a căutat dialogul în special cu SUA - o țară pe care o învinuiește de declanșarea războiului din Ucraina și pe care o consideră singura putere egală cu Rusia.

Moscova ar putea lua notă de declarațiile lui Starmer privind disponibilitatea de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina - pentru prima dată într-o săptămână, discuția se referă la posibile concesii rusești, mai degrabă decât ucrainene.

Dacă Rusia este pregătită pentru vreun compromis rămâne o întrebare deschisă.

Secretarul de stat Marco Rubio și trimisul special pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff sunt imaginea publică a echipei americane care negociază la Riad - dar poate că principala voce de la masă se află la mai mult de 11.900 km distanță, în Palm Beach, Florida.

În ciuda angajamentelor publice ale lui Trump din ultimele zile, este clar că negocierile cu Rusia cu privire la soarta Ucrainei au fost în centrul atenției sale în culise.

Duminică, Trump a declarat reporterilor că a fost ținut la curent cu ultimele evoluții și că discuțiile „avansează”.

Obiectivul său pe termen scurt este de a opri luptele din Ucraina. Pe termen lung, el pare să dorească o implicare americană mai redusă, având în vedere că SUA au trimis Kievului arme în valoare de zeci de miliarde de dolari.

Trump a insistat, de asemenea, pentru accesul la minereuri rare din Ucraina în schimbul ajutorului sau chiar ca o compensație pentru sprijinul pe care SUA l-a acordat deja.

Însă nu a spus încă cum ar arăta o Ucraină postbelică, ceea ce a declanșat un semnal de alarmă în Europa.

De asemenea, Rubio a declarat că se așteaptă ca Volodimir Zelenski să ia parte la „conversație”, dar nu și la discuțiile de la Riad. Rubio a declarat că discuțiile din Arabia Saudită sunt doar începutul unui proces mai lung care va include „evident” Europa și Ucraina.

Aceste remarci sunt susceptibile de a oferi puțină alinare aliaților SUA care au ascultat remarcile lui Trump în ultimele câteva zile.

Miercuri, răspunzând unei întrebări adresate de BBC, Trump a declarat că este de părere că înclină să fie de acord cu evaluarea secretarului Apărării, Pete Hegseth, potrivit căreia revenirea la frontierele de dinainte de 2014 este nerealistă pentru Ucraina, deși se așteaptă ca Ucraina să primească „o parte” din acel teren înapoi.

Până în prezent, se pare că această soluție nu este una acceptabilă pentru Zelenski și restul conducerii Ucrainei.

Poporul ucrainean simte că viitorul său este la fel de incert ca în februarie 2022.

Ucrainenii vor pace - pentru a nu se trezi la sunetele sirenelor și pentru a nu pierde pe cei dragi pe câmpul de luptă și în orașele de pe linia frontului.

Rusia ocupă aproape 25% din teritoriul Ucrainei. Apărarea Ucrainei a costat zeci de mii de vieți ale cetățenilor săi.

Țara a insistat în trecut ca orice acord de pace să includă retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean. Aceasta include nu numai zonele pe care Rusia le-a cucerit în ofensiva sa la scară largă, ci și peninsula Crimeea de la Marea Neagră, pe care Rusia a anexat-o în 2014, și regiunile Donețk și Luhansk, unde Rusia a sprijinit separatiștii în lupte, tot în 2014.

Ucrainenii sunt speriați de un acord de pace precum cel din 2014 sau 2015 - luptele grele au fost oprite, dar focurile încrucișate de la frontieră au continuat să producă pierderi.

Fără garanții de securitate, ar însemna, de asemenea, posibilitatea unui nou val de război peste aproximativ un deceniu.

„Ucraina consideră că orice discuții despre Ucraina fără Ucraina nu au niciun rezultat și nu putem recunoaște... acorduri despre noi fără noi”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la reuniunea SUA-Rusia.

Indiferent de forma pe care o vor lua discuțiile de pace, ucrainenii doresc să fie stăpâni pe viitorul lor.

Mulți consideră că acordurile de pace anterioare cu Rusia nu au făcut decât să pregătească terenul pentru invazia sa la scară largă. Prin urmare, teama ucrainenilor este că orice acord încheiat peste capul lor ar putea duce la o a treia rundă de război.