România nu va reuși să evite recesiunea tehnică la iarnă, potrivit unui raport realizat de o mare instituție financiară. Acest lucru presupune scăderea produsului intern brut două trimestre la rând. Activitatea economică va încetini din cauza creșterii prețurilor la energie. Deja multe companii au fost nevoite să închidă producția pe perioade limitate. Un alt factor decisiv este inflația, care scade puterea de cumpărare a românilor și implicit, și consumul. România are totuși un colac de salvare, spun economiștii: banii europeni.
Prețurile mari la energie afectează deja industria. Marii consumatori de electricitate și gaz au funcționat în acest an la cote de avarie. Combinatul de îngrășăminte de la Târgu Mureș, principalul producător de fertilizatori, și-a desfășurat activitatea anul acesta doar câteva luni.
„Am produs în mai, iunie și jumătate de iulie circa 150.000 de tone de îngrășăminte. Este o cantitate foarte mică. Am importat, de asemenea, fertilizatori din piață și am folosit Azomureș ca unitate de ambalare și distribuție. 225 dintre angajații noștri au fost trimiși în șomaj tehnic. Am dat posibilitatea la 150 de angajați să accepte joburi în alte industrii și noi să le plătim diferența de salariu”, a declarat Harri Kiiski - fostul director general de la Azomureş.
Analiștii unei instituții financiare cu activitate și în România se așteptă ca pe fondul creșterii facturilor la energie, activitatea economică să se reducă spre finalul acestui an și începutul anului viitor. În plus, aceștia anticipează o creștere a numărului șomerilor din industrie, ca urmare a închiderii unor capacități de producție, care nu vor putea față față prețurilor mari la gaze și curent.
„Industria a încetinit semnificativ, producția industrială stagnează sau în unele zone e chiar pe minus, iar prețurile continuă să crească. Este cel mai prost scenariu pentru România, iar efectele se simt deja tot mai multe firme se închid, iar anul 2023 ar putea aduce un val semnificativ de șomeri”, a explicat Adrian Negrescu, analist economic.
La deteriorarea perspectivei economice participă și inflația, care depășește ritmul în care cresc veniturile românilor și le erodează puterea de cumpărare, dar și apetitul pentru a-și cheltui banii. Rezultatul este griparea unuia dintre principalele motoare ale economiei: consumul.
Economia țării poate fi afectată însă și de o eventuală recesiune a altor țări.
„Pe cele două canale, pe canalul comercial și pe canalul investițiilor. Pe canalul comercial, economia Germaniei intră într-o recesiune mai serioasă, ceea ce este foarte probabil, atunci comenzile comerciale către industria noastră vor scădea. La fel, valabil și pentru Italia, principalii noștri parteneri comerciali din UE”, arată Bogdan Glăvan, analist economic.
Estimările arată că economia României va crește anul acesta cu 6,4 procente. Cu toate acestea, în această iarnă, am intra inevitabil în recesiune tehnică, după ce în ultimul trimestru din 2022 și primul trimestru din 2023 PIB-ul se va contracta. Mai mult, anul următor economia României ar urma să crească cu doar 1 la sută.
Însă o recesiune tehnică nu înseamnă neapărat și o criză economică. Aceasta din urmă este definita ca fiind o perioadă mai lungă de declin economic sever în care sunt afectate și producția și consumul. Economiștii spun că România are totuși un colac de salvare: banii europeni. Sunt zeci de miliarde de euro care ar putea intra în economia noastră prin implementarea reformelor din PNRR sau prin atragerea de fonduri din diferinte programe europene.