ACTUALIZARE 23:37 Guvernul a dat publicității structura bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2026, care au fost adoptate în ședința de joi.
Ambele documente vor fi trimise Parlamentului pentru a fi dezbătute și votate, premierul Ilie Bolojan declarându-se încrezător că cele două proiecte vor fi adoptate în forul legislativ.
ACTUALIZARE 22:26 Întrebat dacă își va da demisia în cazul în care legea bugetului nu va fi votată în Parlament, Ilie Bolojan a declarat că „bugetul va trece de Parlament”.
„Bugetul va trece de votul Parlamentului şi sunt convins că va rămâne un buget echilibrat, un buget care este gândit în mod corect. Ar fi iresponsabil să repetăm greşelile pe care le-am făcut în anii trecuţi. Mi-e greu să fac prognoze şi să răspund la aceleaşi întrebări legate de prognoze”, a spus Ilie Bolojan.
El a mai fost întrebat dacă ia în calcul o guvernare fără USR.
Citește și: Ilie Bolojan răspunde atacurilor PSD: Dacă un partid din coaliție nu este mulțumit, poate să inițieze moțiuni de cenzură
ACTUALIZARE 21:53 Alexandru Nazare, declarații:
Citește și: Guvernul a aprobat prelungirea ajutorului pentru transportatori privind motorina cumpărată până la finalul lui 2026
ACTUALIZARE 21:42 Creșterea salariului minim pe economie și legea bugetului de stat au fost adoptate, a anunțat premierul Ilie Bolojan joi seară, după ședința de guvern.
„A fost o zi lungă, dar la finalul acestei zile am adoptat toate proiectele care au permis adoptarea bugetului şi trimiterea la Parlament mâine dimineaţă, în vederea dezbaterii şi aprobării. Au fost câteva acte normative care au fost adoptate pentru pregătirea aprobării bugetului. În primul rând, s-a adoptat hotărârea privind creşterea salariului de bază minim brut pe ţară de la jumătatea anului cu 6,8% faţă de valoarea de astăzi. A fost adoptată o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creşterii accizei la motorină care este dedicată transportatorilor”, a declarat Ilie Bolojan.
„Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată, având în vedere turbulenţele pe care le vedem pe pieţele externe, atât din punctul de vedere al dobânzilor, cât şi din punctul de vedere al creşterii preţurilor la combustibil. Am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări, una dintre cele mai importante provocări a fost să reducem deficitul şi să reintrăm în traiectoria pe care România şi-a asumat-o. (...) Trebuie să reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu e foarte uşor, dar forma în care este propus urmăreşte atingerea acestui obiectiv”, a mai spus Bolojan.
El a subliniat că în acest an bugetele de investiţii vor fi mai mari, comparativ cu anul trecut, datorită investiţiilor care ţin de proiectele prin programele PNRR şi SAFE.
„O altă provocare ţine de reducerile de cheltuieli. În pachetul de reformă a administraţiei aveam o reducere prevăzută la 10% atât în administraţia centrală şi locală şi va fi o provocare, în perioada viitoare, să reducem aceste cheltuieli”, a explicat Ilie Bolojan.
Premierul a arătat că bugetul, care are predicţii „moderate” în ceea ce priveşte creşterea economică asigură predictibilitate în zona economică.
„Prin pachetul de relansare care va intra treptat în vigoare, prin pachetul de simplificare administrativă, putem să creăm condiţii ca economia României să fie aşezată pe baze economice în aşa fel încât în anii următori să avem condiţii cât mai bune pentru români”, a adăugat Bolojan.
ACTUALIZARE 20:54 Reprezentaţii părţii patronale au dat joi aviz pozitiv proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2026, în timp ce reprezentanţii părţii sindicale şi cei ai fundaţiilor şi asociaţiilor neguvernamentale ale societăţii civile au votat pentru avizarea nefavorabilă a proiectului de act normativ, conform punctului de vedere publicat pe site-ul Consiliului Economic şi Social.
Astfel, observaţiile părţii patronale au vizat faptul că suma prevăzută în buget pentru decontarea către furnizorii de energie a reducerilor de preţ acordate consumatorilor în cadrul schemelor de plafonare, de 3,75 miliarde lei, este insuficientă în raport cu necesarul real de plată, în contextul în care, conform datelor anunţate public de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, valoarea totală a cererilor de decontare depuse de furnizori se ridică la 9,5 miliarde lei (luna ianuarie 2026).
„Având în vedere că în anul 2025 s-a efectuat o plată anticipată de până la 40% din valoarea cererilor aflate în evaluare, estimăm că suma restantă la plată se ridică la aproximativ 6 miliarde lei, nivel care ar trebui reflectat în bugetul pentru anul 2026. (...) În prezent, majoritatea furnizorilor au cereri confirmate de ANRE aferente reducerilor de preţ prefinanţate încă din ianuarie-februarie 2024, ceea ce înseamnă că termenul iniţial de 45 de zile a ajuns, în practică, la aproximativ doi an. Deşi au fost semnalate în mod repetat necesitatea accelerării procesului de analiză la nivelul ANRE şi efectuarea plăţilor prin ministerele de resort - Ministerul Energiei, pentru consumatorii non-casnici, şi Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, pentru consumatorii casnici - observăm că, în perioada decembrie 2025 - martie 2026, valorile confirmate de ANRE au fost aproape inexistente. Situaţia este agravată de nivelul insuficient al alocărilor bugetare prevăzute pentru anul 2026, care nu reflectă necesarul real de plată aferent cererilor deja depuse”, au argumentat reprezentanţii patronatelor.
Pe de altă parte, reprezentanţii părţii sindicale şi reprezentanţii fundaţiilor şi asociaţiilor neguvernamentale ale societăţii civile au precizat că un buget poate fi auster sau expansionist, prudent sau ambiţios, însă nu poate fi construit pe ipoteze care nu mai corespund realităţii economice la momentul adoptării sale.
„Din acest motiv, exigenţa fundamentală aplicabilă unei legi bugetare este aceea a realismului. Un buget poate fi auster sau expansionist, prudent sau ambiţios, însă nu poate fi construit pe ipoteze care nu mai corespund realităţii economice la momentul adoptării sale, întrucât în acest mod este afectată chiar funcţia constituţională a legii bugetare, aceea de a ordona credibil şi responsabil finanţele publice. Din perspectiva acestui standard de realism bugetar, se constată o primă vulnerabilitate majoră a proiectului, constând în caracterul discutabil al fundamentării macroeconomice. Bugetul pentru anul 2026 este construit pe ipoteza unui PIB nominal de aproximativ 2.045 miliarde lei, a unei creşteri economice reale de 1% şi a unui nivel al veniturilor bugetului general consolidat de aproximativ 736,5 miliarde lei, în condiţiile în care anul anterior a fost deja marcat de o dinamică economică semnificativ mai slabă decât cea avansată iniţial în construcţiile bugetare precedente. Într-o asemenea situaţie, problema juridico-bugetară nu este simplul fapt că prognoza poate fi greşită, deoarece orice prognoză comportă marjă de eroare, ci faptul că întreaga arhitectură a veniturilor şi cheltuielilor este aşezată pe o bază macroeconomică a cărei robusteţe este insuficient demonstrată”, au explicat reprezentanţii părţii sindicale.
ACTUALIZARE 18:55 Guvernul a anunțat că ședința va începe la ora 20:15.
ACTUALIZARE 18:31 Guvernul a anunțat că ședința va începe la ora 19:30.
Programul a fost decalat în contextul vizitei președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.
ACTUALIZARE 17:30 Surse guvernamentale au declarat pentru Digi24.ro că pe ordinea de zi a ședinței se va afla și proiectul privind majorarea salariului minim de la 1 iulie 2026. Concret, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată ar urma să fie majorat de la 4.050 de lei la 4.325 lei lunar.
ACTUALIZARE 17:15 Guvernul a anunțat că ședința de Guvern va începe cu o jumătate de oră mai târziu față de cât era programat inițial, adică de la 18:30. Programul a fost decalat în contextul vizitei președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Citește și: DOCUMENT Guvernul a publicat bugetul pentru 2026: Pensiile rămân înghețate. Cum se împart banii statului între instituții
Știrea inițială
Miniștrii ar urma să fie convocați într-o nouă ședință de Guvern, de la ora 18:00, pentru a adopta bugetul pentru anul 2026.
Consiliul Fiscal a trimis deja avizul necesar pentru adoptarea proiectului, însă cu mai multe observații. Reprezentanții Consiliului avertizează că echilibrul pe care mizează Guvernul este fragil și depinde de mai mulți factori de risc, interni și externi. În opinia publicată joi, instituția arată că bugetul poate fi compatibil cu un deficit cash în jur de 6,25% din PIB, însă această țintă stă sub presiunea tensiunilor geopolitice, a costurilor de finanțare, a colectării slabe și a întârzierilor din absorbția fondurilor europene.
Și Ministerul Muncii a transmis către Finanțe mai multe observații cu privire la împărțirea banilor în bugetul de stat. Florin Manole susține că primește mai puțini bani în acest an față de anul 2025, motiv pentru care nu va putea acoperi toate măsurile de sprijin aflate în responsabilitatea sa.
De altfel, social-democrații au anunțat că vor da avizele necesare pentru a trece proiectul de buget prin Guvern, însă vor depune amendamente în Parlament.
Citește și: DOCUMENT Ministerul Muncii critică împărțirea banilor din buget: Alocările din acest an sunt mai mici decât cele din 2025
De la ora 15:00, și Consiliul Economic și Social va intra în ședință pentru avizarea proiectului.
Citește și: Angajații din Guvern critică bugetul propus de Ilie Bolojan: „E construit pe ipoteze fragile și pe sacrificiul populației”
