Declarație halucinantă a fraților Tate în fața judecătorilor. Aceștia spun că femeile care îi acuză de viol și trafic de persoane au depus plângeri pentru că ar fi geloase și pentru că nu mai primeau bani de cumpărături. Declarația vine în contextul în care Andrew și Tristan Tate au cerut magistraților, din nou, să iasă din arest.
Apar noi detalii despre declarațiile pe care Andrew și Tristan Tate le-au făcut în fața magistraților. În momentul în care discutau despre plângerile pentru viol și trafic de persoane formulate de victime, aceștia au spus că femeile folosesc sistemul judiciar împotriva bărbaților pentru că sunt geloase și pentru că nu mai primeau bani de cumpărături. „Femeile înțeleg să folosească sistemul judiciar pentru a pedepsi bărbații și eu consider că aceste declarații împotriva mea sunt date de aceste femei care sunt geloase, care nu au știut altceva decât să îmi ceară bani”, au susținut britanicii în fața judecătorilor.
Andrew și Tristan Tate ar putea afla dacă vor fi cercetați în libertate săptămâna viitoare, când judecătorii vor decide dacă aceștia reprezintă în continuare un pericol pentru societate. Este a doua oară când frații Tate fac demersuri pentru a ieși din arestul Capitalei, unde se află de la finalul lunii decembrie. Inițial, judecătorii au decis ca cei doi să rămână în arest, iar acum britanicii au depus încă o contestație și vor să fie liberi.
Fraţii Andrew şi Tristan Tate sunt acuzaţi de procurorii DIICOT că au recrutat două fete din SUA şi Marea Britanie, sub pretextul că vor să se căsătorească cu ele, le-au adus apoi în România, unde le-au obligat să producă materiale pornografice care erau postate pe o platformă online pentru a fi difuzate contra cost, scrie Agerpres.
Detalii despre modul în care fraţii Tate au reuşit să aducă în România fete din străinătate se găsesc în motivarea deciziei unui judecător de la Tribunalul Bucureşti prin care a fost dispusă prelungirea arestării preventive în cazul celor doi şi a două complice, o fostă poliţistă şi iubita lui Andrew Tate. Fraţii Tate, cu cetăţenie britanică, şi cele două complice sunt acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat, în scopul racolării, cazării şi exploatării, prin obligarea unor femei la crearea unor materiale cu conţinut pornografic, destinate difuzării contra cost.
În documentul de la Tribunal, judecătorul arată modul în care a fost recrutată şi adusă în România o fată din Marea Britanie. „După ce în perioada sfârşitul lunii ianuarie 2022 - februarie 2022, inculpatul (...), prin intermediul aplicaţiei (...) şi în urma întâlnirilor din Londra (februarie 2022), UK, a recrutat-o prin inducere în eroare cu privire la intenţia de a pune bazele unei relaţii de căsătorie/concubinaj şi existenţa unor false sentimente, pe persoana vătămată (...), în perioada martie 2022 - aprilie 2022, împreună cu inculpatul (...), inculpata (...), prin exercitarea de acte de violenţă fizică şi constrângere psihică rezultate din acţiuni de intimidare, supraveghere, control şi invocarea de false datorii, a adăpostit-o pe aceasta într-un imobil situat în complex (...), str. (...), vila (...), judeţul (...), şi a transportat-o pe aceasta din UK, Londra, în România, pe raza jud. (...) în scopul exploatării sexuale, prin obligare la manifestări pornografice în vederea producerii şi difuzării de materiale pornografice, utilizând în acest sens site-ul (OnlyFans.com - n.r.) şi prin supunerea la executarea unei munci, în mod forţat, utilizând în acest sens site-ul (TikTok.com - n.r.)”, se arată în motivarea instanţei.
În acelaşi mod, fraţii Tate au recrutat şi adus în România o fată din SUA. „În perioada noiembrie 2021 - aprilie 2022, inculpatul (...), prin intermediul aplicaţiilor (...) şi în urma întâlnirilor din (...), (sfârşitul lunii decembrie 2021), USA, a recrutat-o prin inducere în eroare cu privire la intenţia de a pune bazele unei relaţii de căsătorie/concubinaj şi existenţa unor false sentimente, pe persoana vătămată (...), iar în aprilie 2022, împreună cu inculpatele (...) şi (...), prin exercitarea de acte de constrângere psihică rezultate din acţiuni de intimidare, supraveghere şi control, a adăpostit-o pe aceasta într-un imobil situat în oraşul (...), str. (...), complex (...), vila (...), judeţul (...), precum şi într-un imobil situat în oraşul (...), şi a transportat-o pe aceasta din USA în România şi pe raza jud. (...), în scopul exploatării sexuale, prin obligare la manifestări pornografice în vederea producerii şi difuzării de materiale pornografice, utilizând în acest sens site-ul (OnlyFans.com - n.r.) şi prin supunerea la executarea unei munci, în mod forţat, utilizând în acest sens site-ul (TikTok.com - n.r.), pentru identificarea unui număr de peste 1.000 de urmăritori”, mai spune magistratul.
Ca mijloace de probă, procurorii au depus în instanţă declaraţii ale persoanelor vătămate, expertize psihologice şi procesele-verbale de redare a conversaţiilor prin intermediul aplicaţiilor pe internet.
Pe de altă parte, instanţa admite că procurorii „nu au lămurit pe deplin situaţia de fapt” în acest caz, însă „există indicii temeinice” privind săvârşirea de către inculpaţi a unor infracţiuni de o gravitate evidentă. „Judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere gravitatea ridicată a fenomenului de trafic de persoane, astfel că, în fiecare zi, 24,9 milioane de victime sunt prinse în sclavia modernă. Traficul de persoane este o afacere foarte profitabilă, care aduce profituri estimate la 150 miliarde de dolari pentru traficanţi. În acelaşi timp, aceasta continuă să fie şi una dintre infracţiunile cu cele mai grave consecinţe în planul umanitar, astfel că afirmaţia 'în spatele fiecărui număr se ascunde o viaţă, un suflet, un destin, iar ceea ce este peste zero deja este prea mult' îşi găseşte cu prisosinţă locul într-un context în care acţiunile societăţilor umane moderne urmăresc să-şi specializeze resursele - politici, acţiuni sociale, profesionişti bine pregătiţi - pentru a oferi tuturor formelor de criminalitate organizată şi, în particular, traficului de persoane un răspuns necruţător, inteligent şi adaptat, susceptibil de a reduce cât de mult numărul victimelor, de a diminua şi controla cât de mult riscurile şi vulnerabilităţile şi de a pedepsi cât mai aspru un număr tot mai mare de traficanţi”, spune judecătorul de la Tribunal.
Magistratul enumeră apoi motivele pentru care a dispus prelungirea mandatelor de arestare în cazul fraţilor Tate. „Judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere modul de operare folosit de inculpaţi, care presupune recrutarea unor persoane prin inducerea în eroare, creându-le victimelor iluzia unor sentimente de afecţiune şi a unor relaţii stabile, adăpostirea acestora în casa unde se aflau celelalte fete şi exploatarea acestora prin determinarea acestora să creeze conţinut foto şi video, sub supravegherea şi controlul inculpatelor (...), în vederea postării materialelor pe platformele (...), cu scopul obţinerii de câştiguri materiale care să menţină inculpaţilor un nivel ridicat de trai. Judecătorul are în vedere periculozitatea deosebită a inculpaţilor, capacitatea acestora de a identifica segmente de victime cu o vulnerabilitate crescută, în căutarea unor oportunităţi mai bune de viaţă, ca apoi să considere că vinovaţii sunt victimele care doresc îmbogăţirea, nu traficanţii care obţin profituri uriaşe din exploatarea vulnerabilităţii materiale a acestora. (...) Judecătorul are în vedere capacitatea şi efortul inculpaţilor de exercitare a unui control psihic permanent asupra victimelor, inclusiv prin recurgerea la acte de violenţă manifestate constant”, explică magistratul.
Judecătorul consideră că lăsarea în libertate a fraţilor Tate „ar induce perturbări ale disciplinei publice, ale respectului faţă de lege, stimulând temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte periculoase - generând astfel un sentiment de insecuritate în societate şi deci o stare de pericol pentru ordinea publică”.