Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat luni, la Digi24, că fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, ar putea fi adus în țară în primăvara anului viitor. Ministrul a mai explicat că cel puțin 150 de fugari au fost aduși din Germania în România în acest an, adăugând că „nu putem să arestăm toți cetățenii români de frică că fug”.

„Judecata mandatului european de arestare se face la instanța din Germania, iar termenele se pot stabili exclusiv de instanța de judecată pe baza prevederilor legale, indiferent de ce vă spun eu sau avocații. Există un singur cadru normativ european în baza căruia se stabilesc procedurile pe mandatul european de arestare. Vă redau textul din directivă, care pune în aplicare mandatul european de arestare, practic, o decizie cadru din 2002 și spune așa - „un mandat european de arestare se soluționează și se execută în regim de urgență. Predarea unui fugar nu este o chestiune care să fie lăsată de niciun stat european într-o stare latentă, fără să fie judecată, pentru că mandatul european de arestare și procedura este o chestiune de încredere între statele membre ale UE”, a explicat Gorghiu la Digi24.

De asemenea, ministrul a mai adus în discuție și „acea procedură simplificată, respinsă de Cherecheș, care ar fi durat 10 zile de la data la care și-ar fi dat consimțământul.

„Dacă persoana respectivă nu agreează procedura simplificată, decizia definitivă privind executarea mandatului european de arestare se ia în termen de 60 de zile de la data arestării persoanei căutate. Nu vă dau termene pe care mi le imaginez. Mai există o excepție, în cazuri particulare, excepționale, când mandatul nu poate fi executat în acel termen, autoritatea judiciară de executare e obligată să ne informeze pe noi, instanta din Cluj, în cazul domnului Chereches, indicând motivele si în acest caz termenul poate fi prelungit cu 30 de zile suplimentare”, a mai spus Gorghiu.

Ministrul Justiției a mai precizat că anul acesta, din Germania au fost aduși peste 150 de fugari, fiind pe locul doi după Marea Britanie cu privire la predarea persoanelor care fug.

„Noi vorbim exclusiv de persoane care au un profil destul de cunoscut publicului din România, însă sunt foarte mulți alții, care în etapa de urmărire penală aleg să fugă, sperând să scape de procedurile din România, însă statul român face aceleași eforturi”, a mai spus ea.

Întrebată câte persoane au fost extrădate din Italia, Gorghiu a spus că țara este pe locul trei în privința predărilor.

„Sunt câteva cauzri de nume sonore pe care am reușit să le aducem în acest an în România. Vorbim tot de peste 100 de fugari care ne-au venit din Italia”, a mai spus Gorghiu.

Totodată, ea a mai adăugat că „dacă nu ai o măsură care să-l împiedice să plece din țară nu ai ce să-i faci”.

„Nu putem să arestăm toți cetățenii români de frică că fug. Doar instanța poate decide aceste măsuri. Poate pleca oricând din țară, dar problema este că nu se mai întoarce după ce are hotărârea de condamnare definitivă și ajungem la un subiect care este important, acele brățări electronice, care sunt foarte importante. Avem deja legislația în acest moment, dar avem din 2021 o legislație care permite monitorizarea electronică a tuturor persoanelor cercetate sau judecate în cadrul unui proces penal și sunt convinsă că vom avea resurse financiare alocate, astfel încât să achiziționăm brățările”, a mai spus Gorghiu.

Pe de altă parte, ministrul a spus că e greu de spus câte vor fi achiziționate, pentru că trebuie să fie o achiziție pe care o face MAI.