Două persoane au fost condamnate definitiv în ultimii doi ani pentru propagandă fascistă și negarea holocaustului, reiese dintr-un răspuns transmis de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la solicitarea Digi24.ro. Despre Diana Șoșoacă, Parchetul General refuză, însă, să menționeze în câte dosare este vizată de urmărirea penală pentru propagandă legionară.

În cazul Dianei Șoșoacă, în prezent europarlamentar, Parchetul General, care anchetează și infracțiunile comise de demnitari, a refuzat să menționeze câte dosare de propagandă legionară o vizează. Din informațiile existente în spațiul public, doar în anul 2024 europarlamentarul a intrat în atenția procurorilor de două ori din acest punct de vedere.

România a interzis „promovarea persoanelor vinovate de genocid și crime de război, precum și promovarea de idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe” prin Ordonanța de Urgență 31/2002. Cei care promovează, totuși, astfel de persoane vinovate de genocid sau doctrine legionare riscă închisoare de la trei luni la trei ani și interzicerea unor drepturi.

CITEȘTE ȘI: Expert al Institutului „Elie Wiesel”, despre propaganda legionară făcută de Diana Șoșoacă: „Nu e o scăpare întâmplătoare”

Din datele transmise de Consiliul Superior al Magistraturii la solicitarea Digi24.ro, reiese că, între 2022 și primele 10 luni din 2024, pe masa instanțelor din țară erau trei dosare ce vizează „infracțiuni la legea privind interzicerea unor organizații și a unor simboluri”.

Două dintre cele trei dosare au fost soluționate în anul 2022, de Curtea de Apel București și Judecătoria Cornetu, iar un alt dosar se află la Judecătoria Sectorului 3 de cel puțin doi ani. Ambele dosare soluționate în urmă cu doi ani vizează evenimente petrecute în jurul anilor 2013-2017. 

Judecătoria Cornetu l-a condamnat în anul 2022 pe un tânăr la un an și patru luni de închisoare, cu suspendare, pentru că a distribuit propagandă fascistă pe rețelele de socializare și a postat mai multe poze în care „a utilizat simboluri fasciste și efectua salutul fascist”, potrivit motivării consultate de Digi24.ro.

În acest caz, polițiștii s-au sesizat din oficiu în anul 2016, după ce tânărul a postat pe Youtube mai multe clipuri în care a „promovat cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum și  idei, concepţii si doctrine fasciste, legionare, rasiste și xenofobe”. 

Ulterior, pe contul lui de Facebook au fost găsite mai multe poze în care băiatul „efectua salutul fascist” și era îmbrăcat în haine militare, dar și postări în care elogia mișcarea legionară și incita la ură. 

În urma cercetărilor, s-a stabilit că băiatul, care sufera de tulburări anxioase, epilepsie și „tulburări psihice acute” și care nu a avut o „viață socială normală” (după cum a menționat tatăl lui în timpul audierilor), a intrat în contact în anul 2015 cu „un individ” care venea la ei acasă „îmbrăcat într-o ținută similară uniformelor militare de paradă de culoare gri”.

Ulterior, băiatul a început să posteze propagandă legionară pe internet după ce a participat la o întâlnire a unui „Cuib de legionari” din București, tatăl menționând că acesta a fost „foarte înfocat în activitatea care s-a desfășurat” la acea întâlnire.

Autoritățile i-au analizat conturile de pe rețelele de socializare și au stabilit că păstra legătura cu persoane „care susțin și promovează idei fasciste, legionare și rasiste, în cadrul conturilor regăsindu-se cu precădere simboluri fasciste, legionare, precum și link-uri care fac trimitere la diverse articole referitoare la Mișcarea Legionară”, după cum se mai arată în motivare. 

„Luând în considerare toate argumentele prezentate, instanța apreciază că faptele săvârșite reprezintă un derapaj izolat în comportamentul inculpatului, aceasta înțelegând gravitatea faptelor și mai ales potențialul vătămător pe care l-a avut, motiv pentru care nu este necesară o intervenție foarte energică a autorităților în sancționarea acestuia. În același sens, instanța consideră că riscul de reiterare a comportamentului antisocial este redus”, se arată în motivarea deciziei prin care băiatul a fost condamnat la un an și patru luni de închisoare cu suspendare. 

Cel de-al doilea caz soluționat în ultimii ani de instanțele din România îl vizează pe un fost colonel în rezervă, în vârstă de 75 de ani. Între 2013 și 2017, acesta a postat articole și a publicat și o carte în care contestă existența holocaustului.

„Contrar susţinerilor inculpatului, instanţa de fond, în acord cu organele de urmărire penală, a apreciat că faptele sale sunt tipice, că în articolele ce fac obiectul acuzaţiilor formulate, existenţa holocaustului este negată, în mod clar şi evident, iar autorul nu doar că tratează aşa-zisa afacere dezvoltată pe memoria victimelor holocaustului, ci chiar pune semnul egalităţii între holocaust şi această aşa-zisă afacere, susţinând, aşadar, că holocaustul nu este altceva decât o născocire în scopul strângerii de fonduri, echivalând cu cea mai mare escrocherie a secolului al XX-lea”, se arată în motivarea citată. 

Bărbatul a fost sancționat de Curtea de Apel București doar cu avertisment, deși inițial a fost cercetat pentru trei infracțiuni de negare a holocaustului.

Potrivit motivării, judecătorii au ținut cont de vechimea faptelor și au menționat că „inculpatul nu a urmărit incitarea opiniei publice la ură sau violență pe criterii rasiale”, fiind subliniat că „urmare a apariției acestora nefiind semnalate niciun fel de perturbări în rândul societății”.

Ultimul dosar care o vizează pe Diana Șoșoacă a venit pe fondul reacției pe care a avut-o după ce Curtea Constituțională a României (CCR) i-a respins candidatura la alegerile prezidențiale. Atunci, europarlamentarul a intrat într-un clip live pe contul de Youtube al colegului de partid Luis Lazarus.

„Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât trăiască Legiunea și Căpitanul care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor”, este o declarație a Dianei Șoșoacă, preluată din emisiunea citată.

Diana Șoșoacă a mai transmis același tip de mesaje și în cadrul unei ședințe solemne a Parlamentului, dedicată relațiilor de prietenie dintre România și Israel.

În februarie 2024, Institutul „Elie Wiesel” a mai sesizat Parchetul după ce partidul lui Șoșoacă a emis un comunicat de presă, semnat de europarlamentar, în care cita versurile unui poet legionar - Radu Gyr. 

„Menționăm că, de-a lungul ultimilor ani am făcut mai multe sesizări la Ministerul Public privind manifestări publice de negare a holocaustului sau apologia criminalilor de război ori a organizațiilor de extremă dreapta făcute de persoana la care faceți referire. Nu cunoaștem care este stadiul acestor sesizări și dacă organele de cercetare penală instrumentează aceste cazuri”, arăta Institutul Elie Wiesel, într-un răspuns acordat Digi24.ro la începutul lunii octombrie.