Căldura este cea mai letală formă de vreme extremă, iar criza climatică provocată de om face ca perioadele de caniculă să fie tot mai severe și mai prelungite. În unele locuri de pe Pământ, condițiile ajung până la limita maximă pe care corpul nostru o poate suporta, iar, în curând, acestea vor deveni locuri în care este imposibil să trăiești, relatează CNN.

Philip Kreycik, un ultramaratonist de 37 de ani, a plecat în dimineața de 10 iulie 2021 ca să alerge pe un traseu de 13 kilometri prin Parcul Regional Pleasanton Ridge din California. În mod normal ar fi trebuit să supraviețuiască acestei provocări.

În timp ce temperaturile începeau să crească peste 32 de grade Celsius, Kreycik a ieșit din mașină, lăsându-și telefonul și apa închise înăuntru. Primii opt kilometri i-a parcurs în viteză – fiecare kilometru i-a luat mai puțin de șase minute.

Apoi, lucrurile au început să meargă prost. Datele GPS ale ceasului său inteligent arată că a încetinit ritmul foarte mult. S-a abătut de la traseu, iar pașii săi au devenit inconstanți. Temperatura depășise deja 38 de grade Celsius.

Când Kreycik nu a mai ajuns acasă la prânz, soția lui a contactat poliția. A durat peste 3 săptămâni ca polițiștii să îi găsească cadavrul. Autopsia a arătat că nu avea răni violente, iar poliția a confirmat faptul că, cel mai probabil, Kreycik a fost răpus de căldură.

Astfel de tragedii nu sunt rare, din păcate – căldura extremă transformă activități obișnuite în provocări uneori mortale.

Au fost oameni care au murit la plimbare la miezul zilei, în drumețe cu familia în natură, la un concert Taylor Swift în aer liber și chiar stând acasă fără aer condiționat.

În pelerinajul de la Mecca de anul acesta, în iunie, 1.300 de persoane au murit, în timp ce temperaturile au depășit 48 de grade Celsius.

„Am transformat practic vara într-o armă”, a spus Matthew Huber, profesor de climă la Universitatea Purdue.

Aproape toate lucrurile erau de partea lui Kreycik când a plecat să alerge în acea zi călduroasă: era extrem de bine pregătit fizic, destul de tânăr și era un alergător cu experiență.

Cu toate că unii oameni sunt mai vulnerabili la căldură decât alții, inclusiv persoanele foarte bătrâne și cele foarte tinere, nimeni nu este imun – nici măcar cei mai bine pregătiți atleți din lume.

Mulți dintre atleții care participă la Olimpiada de Vară de la Paris se arată îngrijorați de temperaturile foarte ridicate care se vor înregistra săptămâna aceasta la Paris.

Cercetătorii încearcă încă să descopere multele feluri în care căldura atacă corpul. O metodă de a face asta este folosind camerele de testare a mediului: încăperi în care răspunsul corpului uman poate fi testat în fața unei game largi de temperaturi și grade de umiditate.

Universitatea din South Wales are o astfel de cameră de testare unde se poate vedea exact cum căldura ucide, dar într-un mediu sigur și controlat.

Camera are inițial 23 de grade, dar ajunge destul de repede la 40. Apoi, oamenii de știință îl „lovesc” pe cel testat cu umezeală extremă, pornind de la un grad de umiditate de 20% și ajungând la 85%.

„Acela este ucigașul”, a explicat Damian Bailey, profesor de fiziologie și biochimie de la universitatea din Marea Britanie. „Umiditatea este cea la care nu te poți aclimatiza.”

Milioane de glande sudoripare de pe tot corpul împing transpirația prin piele. Când aceasta se evaporă, are loc un transfer de căldură cu aerul, ceea ce te răcorește. Dar când afară este prea cald și umed, întreg procesul este dat peste cap.

Prea multă transpirație te poate deshidrata și corpul nu îți transmite mereu când are nevoie de mai multă apă. Până când realizezi că ți-e sete, ar putea fi prea târziu – ai putea pierde fluide mai repede decât le poți înlocui.

Căldura, combinată cu o umiditate a aerului foarte ridicată, poate anula beneficiile transpirației, care se evaporă mult mai încet sau nu se evaporă deloc. În schimb, se strânge pe piele și curge. Când corpul rămâne fără principalul său mecanism de răcire, temperatura lui începe să crească.

Inima și vasele de sânge sunt „de obicei primele care sunt chemate în acțiune” pentru a regla temperatura corpului. Când căldura este extremă, inima trebuie să lucreze mult mai tare ca să mențină temperatura internă stabilă.

Pierderea fluidelor reduce volumul de sânge, ceea ce înseamnă că inima este forțată să pompeze încă și mai tare pentru a menține tensiunea arterială. Te simți ca și când inima vrea să îți sară afară din piept.

Hipotalamusul, o regiune mică în formă de diamant din creier, reglează felul în care corpul să răcește. El declanșează transpirația și direcționează fluxul sângelui pentru a menține temperatura corpului în jur de 37 de grade Celsius.

Dar dacă devine prea cald, totul se dă din nou peste cap. Fluxul de sânge către crier scade în condiții de căldură extremă, în timp ce respirația accelerează și vasele de sânge se contractă în gât și la cap.

Acest lucru lasă creierul fără oxigenul și glucoza de care are nevoie, ceea ce îți poate afecta abilitățile cognitive, îți înrăutățește orice probleme mintale ai avea și poate duce la luarea de decizii proaste sau riscante.

„Dacă nu ești adaptat la căldură, creierul tău se dă peste cap foarte repede și iei decizii proaste și, atunci, ai încurcat-o”, a spus Dr. Pope Moseley, doctor și cercetător în științe biomedicale de la Universitatea de Stat Arizona.

Insolația are loc atunci când corpul nu mai poate folosi trucurile obișnuite pentru a se răci, precum transpirația și creșterea fluxului de sânge către piele, ceea ce duce la o creștere catastrofală a temperaturii corpului.

Odată ce temperatura corpului depășește 40 de grade Celsius, ceva ce poate avea loc în doar 10-20 de minute de expunere, te îndrepți spre moarte, iar aceasta poate surveni foarte repede fără să îți dai seama.

Devii dezorientat și îți pierzi cunoștința. Organe majore încep să nu mai funcționeze. Barierele care separă stomacul de restul intestinelor pot deveni mai poroase, ceea ce poate duce la scurgerea de toxine în sânge.

Într-un final, inima cedează. Hipertermia „este o boală explozivă”, a explicat doctorul Moseley. „Este o prăbușire inflamatorie a mai multor sisteme.” Dacă nu se iau măsuri imediate, poate duce la o moarte rapidă.

Problema și mai mare cu insolația este că în timp ce te omoară, îți degradează și capacitatea mentală, ceea ce te împiedică să înțelegi pericolul extrem de mare în care te afli.

De aceea avem atât de multe cazuri în care oamenii au murit alergând sau în drumeții, potrivit lui Moseley. „Oameni sunt în drumeție și nu realizează și, apoi, înainte să își dea seama, au acest sindrom asemănător septicemiei.”

Cel mai bun mod de a trata insolația este scufundarea într-o cadă cu apă rece. Alternativ, se pot folosi prosoape umede pe corp și ventilatoare.

Dar chiar și pentru cei care își revin, aproape 30% vor rămâne cu leziuni cerebrale permanente.

Pe măsură ce temperaturile continuă să crească, unele zone de pe Pământ ar putea deveni imposibil de locuit. Africa de Vest și Asia de Sud sunt printre cele mai vulnerabile regiuni – zone cu populații foarte mari care nu au acces la sisteme de aer condiționat.

Țările mai bogate vor rezista mai bine, dar nu vor scăpa nici ele neafectate. Una dintre regiunile afectate cel mai mult de căldură extremă și umiditate va fi Vestul Mijlociu al Americii (zona Midwest), potrivit studiului. 

Fiecare săptămână de vară aduce și mai multe povești tragice ca cea a alergătorului Philip Kreycik.

Spre deosebire de uragane, incendii sau inundații, care distrug case și pun la pământ orașe întregi, căldura este un „ucigaș silențios și invizibil” care nu lasă în urmă proprietăți devastate, dar care ne distruge corpul.