Desfășurarea de către Rusia a rachetei (IRBM) „Oreșnik” în Belarus este pe cale să sporească tensiunile politice și informaționale în întreaga Europă, comentează Institutul Robert Lansing, într-o analiză pe această temă.
Pentru Lukașenko, acest lucru reprezintă o creștere a mizei în cazul oricărei tentative de răsturnare a sa. Este o continuare a efortului său de a-și afirma agenția politică, un obiectiv pe care a încercat să îl atingă prin desfășurarea de către Rusia de arme nucleare tactice în 2022. În acest fel, Lukașenko ar putea obține atât focoase nucleare, cât și sistemele lor de lansare, cum ar fi rachetele balistice, mai scrie sursa citată.
Dacă sistemul „Oreșnik” este desfășurat în Belarus, Kremlinul va încălca toate acordurile de neproliferare a armelor de distrugere în masă, desființând cadrul internațional pentru descurajare și izolare. Acest lucru deschide ușa pentru alte națiuni care doresc să dețină arme nucleare, încurajate de Rusia și de aliatul său.
„Ne îndoim că Rusia și-ar folosi de fapt arsenalul nuclear pentru a apăra regimul lui Lukașenko. Aceste îndoieli sunt susținute de dorința Moscovei de a-și reduce sprijinul pentru regimul lui Assad din Siria, lucru confirmat prin ce s-a întâmplat déjà în ultimele zile. Acest lucru sugerează că Putin, fie direct, fie prin intermediul oficialităților de la Minsk, ar putea recurge în schimb la amenințări nucleare de pe teritoriul Belarusului pentru a șantaja Occidentul”, scrie Institutul Robert Lansing.
Este clar că Rusia își intensifică confruntarea cu Occidentul, subminând în același timp regimul lui Lukașenko și limitând capacitatea acestuia de a restabili dialogul cu Europa. Ideea de a selecta împreună ținte de rachete balistice intercontinentale în Belarus este o capcană evidentă pentru Lukașenko, întinsă de ruși.
Kremlinul a lansat deja operațiuni, prezentând capitalelor NATO timpul de zbor al rachetei. Între 10 și 13 decembrie, spațiul aerian de deasupra sitului de testare Kapustin Iar, utilizat în mod obișnuit pentru lansările „Oreșnik”, este programat să fie închis. Acest lucru sugerează cu tărie un test planificat al IRBM.
Deși proiectată inițial exclusiv ca sistem de lansare nuclear, „Oreșnik” ar fi fost lansată într-o configurație convențională în timpul primei sale utilizări la Dnipro, deci fără un focos activ.
Recenta lovitură asupra Dnipro a demonstrat capacitatea limitată a rachetei în configurația sa convențională, făcând-o mai puțin eficientă decât racheta 9M723 a sistemului de rachete balistice tactice Iskander. Cu toate acestea, propaganda rusă amplifică rolul convențional al „Oreșnik” ca instrument psihologic menit să intimideze publicul occidental.
Acest lucru reflectă eforturile anterioare de a exagera capacitățile unor sisteme precum racheta hipersonică Kinzhal. În ciuda afirmațiilor inițiale privind tehnologia „de neegalat” și „rezistentă la interceptare” a Kinzhal, utilizarea practică a dezvăluit vulnerabilitatea sa în fața unor sisteme precum Patriot și SAMP/T. Astfel de afirmații hiperbolice sugerează că Kremlinul își compensează deficiențele tehnologice și arsenalul în scădere prin războiul informațional.
Acuratețe și fiabilitate. Proiectat pentru încărcături nucleare, „Oreșnik” nu a fost optimizat pentru utilizarea convențională, ceea ce a dus la o probabilitate ridicată de țintire imprecisă la reintrarea în atmosferă. Acest lucru, împreună cu costul său ridicat, îl face nepotrivit pentru loviturile convenționale. Tirurile eronate ar putea prezenta riscuri pentru regiuni din state membre NATO precum Polonia, Ungaria sau Slovacia.
Propaganda în detrimentul substanței. Desfășurarea „Oreșnik” pare să urmărească mai mult crearea unei presiuni psihologice și propagandistice decât obținerea de avantaje tactice. Tehnologia sa probabil învechită sugerează că ar putea fi o reconfigurare a vechiului sistem RSD-10 Pioneer, care necesită teste în lumea reală pentru viabilitatea operațională.
Kremlinul ar putea utiliza „Oreshnik” pentru atacuri asupra regiunilor ucrainene care se învecinează cu țările NATO pentru a maximiza impactul psihologic și geopolitic. Lansările test care vizează Kievul sau regiunile vestice din apropierea Europei ar putea avea drept scop intimidarea NATO și amplificarea discursului strategic al Rusiei.
Deși „Oreșnik” prezintă avantaje tactice limitate, utilizarea sa subliniază dependența Rusiei de operațiunile psihologice și de propagandă pentru a-și proiecta forța pe fondul stagnării tehnologice. Orice desfășurare ulterioară ar risca escaladări neintenționate, în special dacă focurile greșite ar afecta teritoriile NATO.