Celule cerebrale crescute într-un laborator au reușit să învețe să joace un joc video din anii 1970. Jocul de tip tenis, Pong, a fost jucat de creierul de laborator care, spun cercetătorii, poate să simtă și să răspundă la schimbări în mediul său, scrie BBC.
Cercetătorii spun că „mini-creierul” este capabil să simtă ce se întâmplă în jur și să răspundă la stimuli din mediul său.
Într-un articol publicat în jurnalul științific Neuron, Dr. Brett Kagan de la compania Cortical Labs spune că a creat primul creier de laborator capabil de simțire și percepție. Alți experți descriu rezultatele drept „extraordinare” dar spun că a spune că creierul este „conștient în simțire” este o exagerare.
„Nu am putut găsi un termen mai bun pentru a descrie aceste celule. Este capabil să ia informații dintr-o sursă externă, să le proceseze și apoi să reacționeze în timp real”, a spus Dr. Kagan.
Primele astfel de „micro-creiere” au fost produse în 2013, într-o încercare de a studia mai bine microcefalia, o boală genetică în care creierul este mult prea mic. De atunci, ele au fost folosite pentru cercetări în domeniul dezvoltării creierului. Este, totuși, prima oară când un astfel de creier interacționează cu un mediu extern, în acest caz un joc video.
Activitatea cercetătorilor a inclus creșterea unor celule cerebrale din celule stem și unele din embrioni de șoareci până la un număr de 800.000. Acest mini-creier a fost conectat la jocul video în cauză cu ajutorul electrozilor. Atunci, celulele au produs activitate electrică cerebrală proprie, folosind tot mai puțină energie cu cât jocul a continuat.
Atunci când mingea a trecut de paletă, iar jocul a început din nou cu mingea într-un punct aleatoriu, celulele au început să folosească mai multă energie pentru a se recalibra la noua situație impredictibilă.
„Mini-creierul” a învățat să joace jocul în cinci minute. Rata mingea uneori, însă rata sa de succes arăta că nu este vorba de reușite aleatorii.
Totuși, nefiind conștient, creierul de laborator nu știe că se joacă Pong într-un fel în care o ființă umană ar ști, au subliniat cercetătorii.
Dr. Kagan speră că tehnologia ca putea fi folosită, în viitor, pentru a testa tratamente pentru boli neurodegenerative, precum Boala Alzheimer.
„Când oamenii se uită la țesuturi crescute în laborator, ei văd dacă există sau nu activitate. Însă scopul celulelor cerebrale este acela de a procesa informații în timp real. Înțelegând funcția lor reală ne permite să cercetăm mult mai multe zone care pot fi explorate într-un mod cuprinzător”, spune el.
Următorul experiment al lui Kagan va fi să vadă ce impact are alcoolul asupra abilitatea creierului de a juca Pong. Dacă reacția va fi similară cu cea a unui om, atunci acest lucru ar arăta că el este foarte util pentru a fi folosit pentru experimente.
Profesorul Karl Friston, de la University College London, care lucrează cu Dr. Kagan, a spus că „mini-creierul a deprins activitatea fără să fie învățat așa că a arătat că este adaptabil și flexibil”.