Oficialii europeni se tem că Trump va forța Europa să se ocupe de una singură de securitatea și reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului, chiar și în condițiile în care au fost excluși de la negocierile de pace dintre SUA și Rusia, relatează Financial Times.

Donald Trump a spus miercuri, după ce a discutat la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, că delegațiile celor două țări vor „începe imediat negocierile” ca să pună capăt războiului din Ucraina. Știrea a luat prin surprindere capitalele europene, care nu au fost incluse în acest proces.

Mai mulți oficiali europeni importanți au dezvăluit pentru FT că se așteaptă ca președintele american să le spună că vor trebui să plătească pentru reconstrucția Ucrainei și să trimită trupe în zona de conflict pentru a garanta respectarea unui acord de pace în care nici măcar nu au fost implicați.

„Americanii nu văd un rol pentru Europa în marile probleme geopolitice legate de război. Va fi un adevărat test al unității”, a spus un oficial UE. „Trump ne vede ca pe niște bani. Și, sincer, nu am clarificat ce loc vom ocupa la masă în schimbul acelor bani.”

Șase țări europene, inclusiv Germania, Franța și Marea Britanie, au spus miercuri că sunt pregătite să își crească sprijinul pentru Ucraina, adăugând că sunt angajate să îi apere „independența, suveranitatea și integritatea teritorială în fața războiului de agresiune al Rusiei”.

În declarația comună, care a inclus și Comisia Europeană, se menționa faptul că oficialii europeni vor să discute cu aliații americani despre următorii pași și că „Ucraina și Europa trebuie să fie implicate în orice negocieri”.

Liderii și miniștrii europeni speră să afle mai multe detalii despre planurile lui Trump din discuțiile cu vicepreședintele american JD Vance și trimisul Statelor Unite în Ucraina, Keith Kellogg, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, programată pentru perioada 14-16 februarie.

Oficialii NATO au spus că nu se așteaptă ca Kellogg să dezvăluie care sunt obiectivele Statelor Unite în aceste negocieri la evenimentul organizat în Germania, ci în discuțiile cu capitalele europene ce vor avea loc în următoarele săptămâni.

În mod surprinzător, Kellogg nu a fost numit de Trump ca membru al echipei de negocieri care va purta discuții de pace cu negociatorii ruși. În schimb, trimisul special Steve Witkoff, care a fost implicat și în negocierile de încetare a focului dintre Israel și Hamas, a participat la discuțiile secrete cu Moscova care au produs deja un rezultat concret: eliberarea profesorului american Marc Fogel din Rusia, la schimb pentru un cetățean rus închis în SUA.

Trump a spus că eliberarea lui Fogel reprezintă „un element foarte important” pentru încheierea războiului. Din echipa de negociatori mai fac parte și secretarul de stat Marco Rubio, directorul CIA John Ratcliffe și consilierul pentru securitate națională Mike Waltz.

Oficialii de la Kiev și-au exprimat frustrarea față de pasivitatea liderilor europeni. „Este clar că toată lumea așteaptă ca Trump să le spună ce să facă”, a spus un oficial ucrainean.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a vorbit la telefon cu Trump, după discuția președintelui american cu Putin, ar urma să participe și el la forumul de la Munchen.

Capitalele europene cred că Trump nu vrea ca SUA să joace un rol în apărarea Ucrainei după încheierea războiului și se așteaptă ca Europa să preia această responsabilitate.

Europa trebuie să fie cea care va oferi cea mai mare parte a viitoarelor ajutoare militare și umanitare pentru Ucraina, a spus secretarul american al apărării, Pete Hegseth.

Șeful Pentagonului a exclus desfășurarea de trupe americane în Ucraina, dar și implicarea NATO în coordonarea de trupe pe teritoriul Ucrainei după finalul conflictului.

„Orice garanție de securitate va trebui susținută de trupe europene și non-europene capabile”, a mai spus Hegseth.

Scenariul în care „SUA ne spun: 'Noi am obținut încetarea focului, iar restul vă rămâne vouă să curățați' nu funcționează pentru noi”, a spus unul din diplomații europeni implicați în discuțiile dintre țările UE.

„Există o limită în privința a ceea ce poate UE să furnizeze singură în mod realist ca bani, arme și, la un moment dat, poate, trupe pe teren”, a adăugat diplomatul european.

Diplomații UE sunt tot mai îngrijorați de dificultățile pe care le întâmpină în încercarea de a organiza întâlniri cu membrii administrației Trump, inclusiv în cazul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Instituțiile UE încă se chinuie să găsească persoana potrivită, care are acces direct la Trump, cu care să discute”, a spus un oficial din Occident care cunoaște eforturile depuse în acest sens de europeni.

Precedentele administrații prezidențiale ale Statelor Unite s-au folosit de dialogul cu Bruxellesul ca să încerce să consolideze alianța transatlantică și să mențină unitatea, potrivit directorului de cercetare al institutului European Council on Foreign Relations, Jeremy Shapiro.

Trump și echipa sa, însă, nu par interesați să facă acest lucru. „Rolul lui pentru europeni este: Plătiți pentru tot. Nu vi se recunoaște niciun merit. Nici măcar nu participați neapărat la întâlniri. Și gura mică!”