Agenția Națională de Integritate a reacționat, joi după-amiază, după decizia CCR privind secretizarea declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor și eliminarea obligativității includerii bunurilor deținute de soții și copiii acestora, și transmite că măsura „poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”. Mai mult, ANI avertizează și că „o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE”, potrivit unui comunicat de presă al instituției.

„Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică. Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO)”, avertizează ANI în comunciatul amintit.

Agenția spune că în prezent are pe site peste 12 milioane de declarații publicate, iar decizia judecătorilor constituționali poate duce la eliminarea accesului public către aceste documente.

„Decizia CCR de astăzi poate conduce la anularea publicării declarațiilor de avere și de interese pe care Agenția le menține pe pagina sa de Internet, în raport cu argumentația Curții Constituționale. Portalul ANI numără astăzi peste 12 milioane de declarații publicate în baza art. 6 alin. (1) lit. d) și art. 12 alin. (6), articole care astăzi au fost declarate neconstituționale”, ami scrie în comunicatul ANI.

Care sunt prevederile legale din Legea nr. 176/2010 declarate neconstituționale prin Decizia CCR de joi:

ANI scrie, în comunicatul amintit, că decizia CCR de joi „poate duce la încălcarea obligațiilor ce decurg din Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC - caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare). Potrivit art. 8 alin. (5) al Convenției, «Fiecare stat parte se străduiește, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri și sisteme care să-i oblige pe agenții publici să declare autorităților competente toate activitățile exterioare, orice ocupație, orice plasamente, orice bunuri și orice dar sau avantaj substanțial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcțiile lor de agent public»”.

Desemenea, decizia „poate afecta progresele înregistrate de România în ceea ce privește îndeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap). Un domeniu esențial cuprins în acest cadru de evaluare se referă la «consolidarea guvernanței publice, integritatea și sporirea eforturilor de combatere a corupției»”.

În același document, ANI mai spune că prin decizia CCR se poate ajunge la anularea progreselelor „făcute de România în exercițiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele două evaluări au reflectat progresele înregistrate de România în privința declarațiilor de avere și de interese: «Din perspectiva laturii pozitive, România are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor și intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere și care este supravegheat de către Agenția Națională de Integritate» (Runda a IV-a) și «România are în vigoare un sistem solid pentru declararea averilor și intereselor»(Runda V-a).”

Agenția mai spoune, în comunicat, că „publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată, potrivit mai multor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului” și oferă o serie de exemple pentru a-și susșține afirmația:

„În cauza Wypych împotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr. 2428/05), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea unui membru al unui consiliu local din Polonia care a refuzat să depună declarația de avere, susținând că obligația de a divulga detalii privind situația sa financiară și portofoliul de proprietăți impusă de legislație încalcă articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea a constatat că obligația de a depune declarația și publicarea online a acesteia au reprezentat într-adevăr o ingerință în dreptul la viață privată, dar că aceasta a fost justificată și că sfera cuprinzătoare a informațiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare:

Curtea «consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispozițiile contestate își vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situației financiare a consilierilor ... că obligația suplimentară de a declara informații privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soțului/soției unui consilier.» Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aprobat, de asemenea, publicarea și accesul pe internet la declarații, argumentând că «publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declarații face ca accesul la astfel de informații să fie eficient și ușor. Fără un astfel de acces, obligația nu ar avea nicio importanță practică sau incidență reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic».

De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieții private a personalităților publice, după cum se afirmă în decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara și Iltalehti împotriva Finlandei). Limitele de ingerință în viața privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informații despre acestea, sunt mai largi în comparație cu cele ale persoanelor private fără statut public.±

În încheierea comuinciatului ANI precizează că „prevederile (desemnate neconstituționale., n.r.) au mai fost tratate anterior, astfel că prin Decizia nr. 309/2014 a CCR a fost statuat faptul că «soluția legislativă a publicării declarațiilor de avere și de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenției Naționale de Integritate de asigurare a integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenire a corupției instituționale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declarații se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanții împotriva unor ingerințe arbitrare»”.

Potrivit ANI, „studiile efectuate de Banca Mondială au arătat că la nivelul anului 2020 existau peste 160 de țări care au introdus sisteme privind declarațiile de avere și de interese”.

Agenția Națională de Integritate precizează că a comunicat Curții Constituționale a României punctul său de vedere „cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și cele ale 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010, precum și impactul acesteia atât în plan național, cât și în plan internațional. Totodată, acest aspect s-a aflat și pe agenda discuțiilor Agenției cu Comisia Europeană, în contextul evaluării privind Mecanismul privind Statul de Drept – Rule of Law”.

Reacția ANI a venit după ce CCR a decis joi ca a decis că două articole din Legea care reglementează declarațiile de avere și interese sunt neconstituționale.

Decizia adoptată în ceea ce privește ascunderea averilor soților și copiilor a fost luată în unanimitate de CCR, în timp ce decizia legată de interzicerea publicării acestor declarații a fost adoptată cu majoritate de voturi.

În ceea ce privește bunurile soților, CCR susține că a luat această decizie pentru că „o declarație de avere nu poate fi făcută decât în nume propriu”.

„Fiind o declarație pe proprie răspundere angajează răspunderea penală a declarantului, motriv pentru care nu poate fi făcută decât în nume propriu, o persoană neputând fi ținută răspunzătoare din punct de vedere penal pentru fapta/declarațiile altei persoane”, se arată în comunicatul CCR.

În ceea ce privește publicarea declarațiilor de avere, CCR susține că se „încalcă dreptul la protecția vieții private”.

„Curtea a apreciat că este suficientă depunerea declarațiilor la organul competent să le verifice (ANI) pentru a realiza scopul legii, iar publicarea acestora (...) nu este necesară și proporțională atingerii finalității propuse”, mai arată CCR.