Taiwanezii îşi aleg sâmbătă preşedintele, sub privirea ameninţătoare a Chinei, care revendică insula. Cine va ieşi învingător - candidatul care susţine că Taiwanul este deja independent, cel care vrea să se apropie de Beijing sau outsider-ul?, întreabă AFP într-o analiză preluată de Agerpres.

ACTUALIZARE 15,48 Vicepreşedintele în exerciţiu al Taiwanului, Lai Ching-te, candidat la preşedinţie din partea Partidului Democrat Progresist (DPP), a câştigat sâmbătă alegerile prezidenţiale, obţinând 40,2% din voturi, potrivit rezultatelor anunţate după numărarea sufragiilor în 98% din secţiile de votare, transmite France Presse, preluată de Agerpres.

Principalul său adversar, Hou Yu-ih, în vârstă de 66 de ani, candidat din partea Kuomintang (KMT), care pledează pentru legături mai strânse cu Beijingul, a obţinut 33,4% din voturi, potrivit acestei numărători a Comisiei Electorale Centrale.

ACTUALIZARE 15,10 Candidatul principalului partid de opoziţie din Taiwan, Kuomintang, care este favorabil unei apropieri de China, şi-a recunoscut sâmbătă înfrângerea la alegerile prezidenţiale, informează France Presse, preluată de Agerpres.

„Respect decizia finală a poporului taiwanez” şi „îi felicit pe Lai Ching-te şi Hsiao Bi-khim (co-listiera sa) pentru alegerea lor, în speranţa că ei nu vor dezamăgi aşteptările poporului taiwanez”, a declarat Hou Yuh-ih în faţa susţinătorilor săi.

ACTUALIZARE 13:30 Alegerile s-au încheiat, a început numărarea voturilor, care se face manual.

Vicepreședintele Lai Ching-te conduce la numărul de voturi primite, potrivit numărătorii parțiale, scrie BBC.

Mai mult de trei milioane de voturi au fost exprimate pentru Lai - care conduce cu aproximativ 42,6% din voturi, potrivit principalelor televiziuni din Taiwan. 

Hou Yu-ih se află pe locul 2, cu aproximativ 33,24%, iar Ko Wen-je pe 3, cu 24,5%.

ACTUALIZARE 09:05 Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a subliniat vineri în timpul unei întâlniri cu un înalt responsabil chinez importanţa „menţinerii păcii şi stabilităţii în Strâmtoarea Taiwan”, în momentul când insula revendicată de Beijing îşi alege sâmbătă viitorul preşedinte, relatează France Presse.

Întorcându-se pentru scurt timp la Washington între ultimul său turneu în Orientul Mijlociu şi deplasarea la forumul economic de la Davos, secretarul de stat american a discutat cu Liu Jianchao, care este şeful diviziei internaţionale a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez.

În timpul acestei întâlniri, Blinken „a reiterat importanţa menţinerii păcii şi stabilităţii în Strâmtoarea Taiwan şi în Marea Chinei de Sud”, o zonă contestată şi scenă a unor incidente recente între Beijing şi Manila, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american Matthew Miller într-un comunicat.

Washingtonul nu recunoaşte Taiwanul ca stat şi consideră Republica Populară Chineză drept singurul guvern legitim, dar oferă totuşi insulei ajutor militar semnificativ. Statele Unite se declară în favoarea unui statu-quo, care, consideră ele, garantează pacea, notează AFP.

China nu a menţionat Taiwanul în declaraţia făcută după întâlnirea bilaterală şi a indicat că cele două părţi au convenit „să continue să consolideze dialogul şi cooperarea”.

„Dl. Liu a expus poziţia Chinei cu privire la problemele pertinente, subliniind că cele două părţi ar trebui să se apropie pentru a promova dezvoltarea stabilă, sănătoasă şi durabilă a relaţiilor China-SUA”, potrivit unui comunicat al biroului său, publicat pe WeChat.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 08:00 (02:00 ora României) şi s-au închis la 16:00 (10:00 ora României), rezultatele fiind aşteptate în cursul serii.

Pe această insulă cu o populaţie de 23 de milioane de locuitori situată la 180 de kilometri de coasta chineză, considerată un model de democraţie în Asia, alegerile sunt organizate într-un singur tur.

Favoritul scrutinului este vicepreşedintele Lai Ching-te din partea Partidului Democrat Progresist (DPP), considerat de Beijing drept „un pericol grav”, deoarece este pe aceeaşi linie cu preşedintele în funcţie, Tsai Ing-wen, care susţine că insula este, de facto, independentă.

După alegerile din 2016, China a întrerupt orice comunicare la nivel înalt cu Taiwan, pe care îl consideră una dintre provinciile sale.

Contracandidatul său, Hou Yu-ih din partea Kuomintang (KMT), principalul partid de opoziţie, pledează pentru o apropiere de Beijing.

Al treilea candidat, Ko Wen-je, din partea micii formaţiuni Partid Popular din Taiwan (TPP), se prezintă ca fiind anti-establishment.

Vineri seara, cei trei candidaţi au avut ultimele mitinguri de campanie în faţa a zeci de mii de oameni, pe această insulă unde rata de participare la alegerile prezidenţiale din 2020 a fost aproape de 75%.

Citește și: Care e miza alegerilor din Taiwan. China amenință că votul e o decizie între „pace și război”

Întreaga săptămână, Beijingul şi-a crescut presiunea diplomatică şi militară. Joi, cinci baloane chineze au traversat din nou linia mediană care separă insula autonomă de China, potrivit Ministerului Apărării din Taiwan, care a observat, de asemenea, zece avioane şi şase nave de război.

Beijingul le-a cerut alegătorilor taiwanezi să facă „alegerea corectă”, iar armata chineză a promis că va „zdrobi” orice încercare de „independenţă” în Taiwan.

„Sincer, Beijingul ar trebui să înceteze să se amestece în alegerile din alte ţări şi să şi le organizeze pe ale sale”, a declarat ministrul de externe taiwanez Joseph Wu.

Lai Ching-te a denunţat „principiul chinez al unei singure Chine”. „Pace fără suveranitate este la fel ca în Hong Kong”, a avertizat candidatul.

Statutul Taiwanului este unul dintre cele mai explozive subiecte în rivalitatea dintre China şi Statele Unite, principalul susţinător militar al insulei, iar Washingtonul intenţionează să trimită o „delegaţie informală” la Taipei după vot.

Taiwanezii votează, de asemenea, pentru reînnoirea Parlamentului, unde DPP ar putea să îşi piardă majoritatea.

Potrivit lui Mathieu Duchâtel, directorul programului Asia din cadrul Institutului Montaigne, „dacă DPP câştigă preşedinţia, dar fără o majoritate parlamentară, aceasta ar limita amploarea înfrângerii pentru Beijing”.

„Acest lucru ar deschide Chinei posibilitatea unei strategii de influenţă care să vizeze Parlamentul pentru a neutraliza DPP cu obiectivul de a convinge populaţia taiwaneză că sistemul democratic nu funcţionează”, a adaugat el. „Dar reduce şi riscul unui conflict puternic în strâmtoare, prin crearea unei forme de echilibru”.

Un astfel de conflict ar fi dezastruos pentru economie. Insula furnizează 70% din semiconductorii planetei, iar peste 50% din containerele transportate în întreaga lume trec prin Strâmtoarea Taiwan.

După cum notează Marc Julienne din cadrul Institutului Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI), „chiar dacă KMT va ajunge la putere, nu sunt sigur că putem spune că este o victorie pentru China”.

În cele din urmă, „taiwanezii sunt cei care îşi aleg preşedintele, vicepreşedintele şi Parlamentul, aşa că va fi o victorie pentru Taiwan, orice s-ar întâmpla”.