• Autor: Stiri.Click
  • Publicat: 2023-07-31 12:52:24
  • Sursa:
„Al patrulea producator de uraniu din lume”. Cum afecteaza lovitura de stat din Niger interesele Frantei si care e miza Rusiei Imagine

Instabilitatea politică îşi face din nou simţită prezenţa în Niger, al patrulea producător de uraniu la nivel mondial, ţară al cărui preşedinte, Mohamed Bazoum, a fost înlăturat de la putere de o juntă militară la 26 iulie şi care este reţinut de atunci în Palatul Prezidenţial, transmite EFE, potrivit Agerpres.

În 1958, Nigerul a devenit republică autonomă în cadrul Comunităţii Franceze şi la 3 august 1960 şi-a obţinut independenţa. Evoluţia politică a ţării a fost însă caracterizată de intervenţii militare continue şi instabilitate politică, într-un context de sărăcie şi conflicte interne.

Nigerul este una dintre cele mai sărace ţări din lume, are o economie bazată pe agricultura de subzistenţă, din care trăieşte în jur de 90% din populaţie. Dar are şi depozite importante de uraniu.

Este al patrulea producător mondial de uraniu, conform datelor din 2021 ale Asociaţiei Mondiale Nucleare (WNA), cu 2.248 de tone din acest minereu şi cu o producţie cumulată de aproximativ 150.000 de tone până la sfârşitul anului 2019.

Uraniul a fost descoperit în Niger în 1957, cu trei ani înainte de independenţa ţării africane în 1960, de către Bureau de Recherches Geologiques et Minieres (BRGM) din Franţa, care căuta cupru.

Primul zăcământ a fost găsit în Azelik, iar mai târziu uraniu a mai fost descoperit şi în Abokurum (1959), Madaouela (1963), Arlette, Ariege, Artois şi Tassa/Taza (1965), Imouraren (1966) şi Akouta (1967).

În ultimii ani, cu scopul de a facilita înfiinţarea de companii şi de a atrage investiţii străine, guvernul din Niger a adoptat mai multe reforme fiscale şi a reglementat unele sectoare precum mineritul.

Conform datelor Băncii Mondiale pentru anul 2021, Nigerul avea un PIB de 14,920 miliarde de dolari, creşterea sa economică era de 1,4%, inflaţia se situa la 3,8% şi rata şomajului era de 0,8%.

În 2021, valoarea exporturilor de mărfuri ale Nigerului era de 633 de milioane de dolari (faţă de 1,247 de milioane de dolari în 2020).

Principalii săi parteneri sunt Franţa (23,16%), Mali (21,78%), Burkina Faso (14,44%), Nigeria (10,01%) şi Emiratele Arabe Unite (9,06%).

Primul preşedinte al ţării, Hamani Diori, venit la putere în 1960, a fost răsturnat în aprilie 1974 în urma unei lovituri de stat militare conduse de generalul Seyni Kuntche, care a dizolvat Adunarea Naţională şi a interzis partidele politice.

De atunci, loviturile de stat sau tentativele de puci s-au tot succedat.

În plus, din februarie 2015, Nigerul se confruntă cu atacuri frecvente din partea grupării teroriste jihadiste Boko Haram.

Între octombrie şi noiembrie 1999 au avut loc alegeri legislative şi prezidenţiale. Scrutinul prezidenţial a fost câştigat de Mamadou Tandja, iar partidul său, Mişcarea Naţională pentru un Parteneriat pentru Dezvoltare-Nassara, a obţinut majoritatea în legislativ.

O moţiune de cenzură prezentată de opoziţie în 2007 a dus la înlăturarea de la putere a guvernului premierului Hama Amadou, care a fost înlocuit de Seyni Oumarou, care a demisionat doi ani mai târziu şi a fost înlocuit de Ali Badjo Gamatie.

O nouă lovitură de stat condusă în 2010 de militari reuniţi în Consiliul Suprem pentru Restaurarea Democraţiei l-a destituit pe preşedintele Tandja, care urmărea să facă o reformă care să-i permită să obţină un nou mandat, deşi se afla la putere de 11 ani.

La alegerile prezidenţiale din 2011, liderul opoziţiei, Mahamadou Issoufou, a obţinut 58% din voturi, restabilind normalitatea democratică. În martie 2016, Issoufou a obţinut un al doilea mandat de cinci ani, după ce a câştigat alegerile prezidenţiale cu 92% din voturi.

Candidatul proguvernamental Mohamed Bazoum, din Partidul Nigerian pentru Democraţie şi Socialism (PNDS), a câştigat alegerile prezidenţiale din februarie 2021, împotriva rivalului său, Mahamane Ousmane, candidat al partidului RDR Tchanji şi al opoziţiei regrupate în Coaliţia pentru Alternanţă Politică (PAC).

Totuşi, opoziţia a denunţat o fraudă, într-un climat de mare tensiune pe fondul unor demonstraţii violente. În aprilie 2021, Bazoum a fost învestit preşedinte şi l-a numit pe Mahamadou Ouhoumoudou prim-ministru.

Citește și Susținătorii loviturii de stat din Niger au ieșit pe străzi cu steaguri ale Rusiei. Sediul partidului de guvernământ a fost incendiat

Mohamed Bazoum este ultimul şef de stat civil rămas în regiunea Sahel din Africa, unde toţi preşedinţii din zonă provin din rândurile armatei, iar trei din cele cinci ţări din regiune sunt conduse acum de o juntă ajunsă la putere în urma unei lovituri de stat.

Juntelor militare din ţările vecine Mali şi Burkina Faso, care au ajuns la putere în 2021 şi respectiv 2022, şi ambele sunt susţinute de Rusia, li se alătură acum junta din Niger.

Citește și Moscova folosește Wagner ca să își clădească un imperiu colonial pe continentul african

Celelalte două ţări din Sahel - Mauritania şi Ciad - sunt, de asemenea, guvernate de militari. În cazul Mauritaniei, este vorba despre un preşedinte militar ales democratic, iar în Ciad, guvernează din 2021 generalul Mahamat Idriss Deby Itn, fiul preşedintelui care a condus această ţară cu o mână de fier din 1991.

Căderea lui Bazoum înseamnă pentru Occident pierderea unui aliat apropiat. De când a venit la putere în 2021, Bazoum s-a arătat deschis colaborării cu ţările europene şi mai precis cu Franţa, o fostă putere colonială care trezeşte suspiciuni tot mai mari în rândul ţărilor din Sahel, notează EFE.

Din aprilie 2022, Nigerul a servit drept bază pentru trupele franceze din cadrul misiunii militare antiteroriste Barkhane, care luptă împotriva jihadismului în creştere din regiune, unde îşi desfăşoară activitatea grupări loiale reţelelor teroriste Al Qaeda şi Stat Islamic care câştigă din ce în ce mai mult teren.

Trupele franceze au fost anterior staţionate în Mali, de unde au plecat ca urmare a tensiunilor puternice dintre Bamako şi Paris, din cauza apropierii de Rusia a juntei militare aflate la guvernare în Mali.

Însă decizia de a primi pe teritoriul Nigerului trupe franceze a stârnit controverse semnificative în rândul populaţiei din această ţară, care se opunea deja desfăşurării de militari străini, martoră a faptului că, după un deceniu, jihadismul a continuat să năpădească Mali în ciuda prezenţei misiunii militare antiteroriste Barkhane.

Într-un interviu acordat în mai 2022 ziarului Jeune Afrique, Bazoum recunoştea că regiunea Sahel este "dificilă" şi că ţările din zonă "ar putea fi victimele" loviturilor de stat, unele lovituri de stat care, a spus el, au ca efect "slăbirea armatei".

Bazoum mărturisea cu acel prilej că influenţa în zona Sahel a grupului Wagner, cu legături cu Kremlinul, şi posibilitatea unei lovituri de stat susţinute de aceştia îl îngrijorau. "Noi îi urmărim" pe "aceşti oameni", avertiza el anul trecut.

Bazoum - care de altfel a mai fost ţinta unei tentative de lovitură de stat cu două zile înainte de învestirea sa în 2021, provine din rândul sindicaliştilor, are idei socialiste şi este absolvent de filosofie politică şi morală la universitatea din Dakar - s-a născut în 1960 în regiunea de sud-est a Diffa, în cadrul unui trib nomad de limbă arabă cu ramificaţii în Libia şi Ciad, ceea ce a stârnit critici cu privire la originea sa.

Franţa, fostă putere colonială în Niger, menţine o prezenţă militară puternică în această ţară, dar are şi interese economice importante în mineritul de uraniu.

Franţa menţine 2.500 de soldaţi dislocaţi în regiune, împărţiţi între Ciad şi Niger, a căror bază se află în Niamey, oficial în sprijinul Forţelor Armate din Niger (FAN) în lupta împotriva grupărilor armate teroriste din Sahel, în special în "zona celor trei frontiere", cu Mali şi Burkina Faso.

Tocmai în această zonă, şi mai precis în regiunea nigeriană Liptako, s-a desfăşurat între 10 şi 31 martie o operaţiune comună între trupele franceze ale Grupului Tactic Interarme (GTA) şi FAN pentru a identifica axele de-a lungul cărora se deplasează grupările teroriste. În prezent, în Niger, dar şi în restul Sahelului, cuvântul de ordine este ca trupele franceze să rămână în linia a doua şi să lase armatelor locale rolul principal în acţiune, după plecarea forţată din Mali a militarilor francezi care s-a încheiat în vara lui 2022.

Franţa s-a văzut nevoită să-şi abandoneze bazele din Mali după mai bine de nouă ani de prezenţă militară acolo, care a început în 2013 pentru a combate ameninţarea jihadistă, din cauza conflictului cu actuala junta militară, care a apelat la protecţia mercenarilor ruşi din grupul Wagner.

De atunci, Nigerul şi Ciadul sunt principalele baze de repliere pentru întregul Sahel. Ministerul Apărării francez insistă că dispozitivul său de acolo este conceput în colaborare "cu parteneri regionali şi se adaptează permanent nevoilor şi dorinţelor acestora".

În ceea ce priveşte interesele economice franceze în Niger, cele mai importante au de-a face cu extracţia de uraniu - combustibil folosit pentru centralele nucleare -, care este realizată de compania de stat franceză Orano (fostă Areva).

Nigerul este unul dintre principalii furnizori de uraniu ai Franţei, cu aproximativ o treime din total într-o ţară în care 70% din electricitate este generată în reactoare atomice. Alţi exportatori importanţi sunt Kazahstanul, Uzbekistanul, Australia şi Canada.

Orano exploatează zăcăminte din nord-vestul Nigerului, în regiunea Arlit, din 1971. Între 1978 şi 2021, Orano a extras 75.000 de tone din acest minereu din Cominak, o mină subterană în care a desfăşurat operaţiuni cu o participaţie de 59%, în asociere cu compania statală din Niger, Sopamin (31%), şi cu compania spaniolă Enusa (10%).

Grupul public francez continuă exploatarea de la Somair, care este o mină în aer liber în care controlează 63,4% din participaţie, iar restul este în mâinile Sopamin (36,66%). Capacitatea de extracţie în acest complex, în care are 740 de angajaţi şi personal subcontractant care se ridică la 1.000 de persoane, este de 2.000 de tone pe an.

În fine, există şi proiectul din Imouraren, la 80 de kilometri de Arlit, unde a fost descoperit uraniu în 1966 şi unde se află una dintre cele mai mari rezerve din lume.

Orano, care a obţinut autorizaţie de exploatare la începutul anului 2009 (deţine 63,52%, iar restul de 33,35% aparţine Sopamin), experimentează în prezent noi metode de extracţie pentru reducerea costurilor şi desfăşoară campanii de foraj pentru a evalua modul în care ar urma să-şi desfăşoare operaţiunile.

Poliţia britanică a anunţat joi că a primit o plângere de la o prezentatoare TV transsexuală care a reclamat-o pe scriitoarea J.K. Rowling în legătură cu anumite comentarii pe care autoarea seriei literare "Harry Potter" le-a făcut pe reţelele de socializare, informează Reuters.

Economie 2024-03-08 14:02:55

Un taximetrist din Caraș-Severin și-a dus clientul până pe pârtie. Luat la întrebări de jandarmi, el a motivat că are dreptul să își lase clienții oriunde. 

Economie 2024-01-05 11:05:35

Un bărbat de 81 de ani, care a rămas blocat cu mașina în zăpadă timp de o săptămână după ce a fost surprins de o furtună de zăpadă în California, i-a spus fratelui său că a supraviețuit mâncând doar zăpadă și croasante, informează Insider.

Economie 2023-03-10 08:00:56

Fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan, spune că sumele reținute pensionarilor cu venituri peste 4.000 de lei vor fi restituite de Guvern. Este vorba de sumele pentru plata CASS, care au fost reținute în ultimul an în baza unei ordonanțe de urgență declarate neconstituțională.

Economie 2023-01-31 15:20:42

Danemarca va anunţa miercuri un plan masiv de reînarmare a armatei sale, în contextul ameninţării crescânde reprezentate de Rusia, a anunţat marţi şefa guvernului de la Copenhaga, Mette Frederiksen, fără a preciza însă valoarea programului, transmite France Presse, preluată de Agerpres.''Trebuie să ne consolidăm masiv pentru a proteja Danemarca. Şi trebuie să ne reînarmăm masiv pentru a evita războiul'', a declarat Mette Frederiksen în parlamentul danez.Nu a fost dezvăluit niciun detaliu privind valoarea achiziţiilor, dar potrivit postului public danez DR guvernul urmează să anunţe crearea unui fond în valoare de 50 de miliarde de coroane daneze (6,8 miliarde euro) pentru cheltuieli de apărare suplimentare în 2025-2026.Guvernul danez dorea iniţial să dubleze valoarea sumei, dar nu există suficiente echipamente de apărare disponibile pentru a fi achiziţionate. Printre nevoile armatei daneze figurează sisteme de apărare antiaeriană.Această reînarmare trebuie să se facă ''rapid'' în faţa unei situaţii dificile pentru ţara noastră şi continent'', a insistat şefa executivului danez.Danemarca traversează în prezent ''situaţia cea mai periculoasă din existenţa sa''. După ce a participat luni la o reuniune de urgenţă cu mai mulţi lideri europeni la Paris, Mette Frederiksen a avertizat că ''din păcate Rusia ameninţă întreaga Europă acum''.Războiul din Ucraina relevă ''vise imperiale ale Rusiei, despre construirea unei Rusii mai puternice şi mai mari, şi nu cred că ruşii se vor opri în Ucraina. Iată de ce sunt foarte îngrijorată de ideea unei încetări a focului rapide, întrucât îi ea poate da preşedintelui Putin şi Rusiei o posibilitate mai bună de se a mobiliza din nou şi de a ataca Ucraina sau o altă ţară în Europa'', a adăugat ea.Dacă fondul anunţat miercuri va fi de 50 de miliarde de coroane, atunci cheltuielile pentru apărare ale Danemarcei vor ajunge la 3% din PIB. Copenhaga este unul dintre susţinătorii cei mai importanţi ai Ucrainei.De la începutul invaziei ruse în februarie 2022, sprijinul militar danez pentru Ucraina s-a ridicat la circa 7,2 miliarde euro, potrivit Ministerului de Externe danez.

Economie 2025-02-18 19:11:33

Mii de cetățeni turci au fost tratați în ultima săptămână la spitalele de campanie ridicate în orașele grav afectate de cutremurele din 6 februarie. Medicii care îi îngrijesc inițial pentru rănile fizice suferite în timpul seismului, constată că problema cea mai mare este șocul post traumatic. Un bărbat a povestit că aude zomotele puternice din timpul cutremurului. La fel și copilul lui, care strigă în somn: ”Tată,replici”, scrie Reuters.

Economie 2023-02-15 10:52:09

Într-o nouă încercare de a face bani pe spatele susținătorilor săi, dar și de a-și mobiliza electoratul religios, Donald Trump a anunțat, marți, lansarea unei Biblii, „cartea sa preferată”, la prețul de 60 de dolari. Trump are nevoie disperă de bani după ce un tribunal din New York i-a stabilit o cauțiune de 175 de milioane de dolari în procesul său de fraudă. Dacă nu plătește această sumă, Trump ar urma să rămână cu conturile blocate și să i se confiște bunurile.

Economie 2024-03-27 11:10:24

La unul dintre cele mai mari spitale de pediatrie din Capitală, medicii văd lunar zeci de cazuri în care copiii ajung internați cu supradoză de medicamente, iar unii dintre pacienții drogați au doar 11 ani. Fenomenul consumului de antidepresive în combinație cu alcool sau alte substanțe interzise pare scăpat de sub control. Adolescenții reușesc să facă rost de medicamente și de pe piața neagră. Uneori, chiar lângă școală.

Economie 2024-05-28 07:00:57