Belaruşii încep să voteze marţi în avans la alegerile prezidenţiale din 26 ianuarie, în care actualul preşedinte Alexksandr Lukaşenko, liderul european aflat de cel mai mult timp la putere, candidează pentru a obţine al şaptelea mandat în fruntea ţării.

Secţiile de votare pentru votul anticipat, care va dura până sâmbătă, se vor deschide la ora locală 12:00 şi se vor închide la ora 19:00, informează EFE, potrivit Agerpres.

Aproximativ şapte milioane de belaruşi sunt chemaţi la urne pentru a alege şeful statului dintre cinci candidaţi, dintre care doar unul poate fi considerat critic faţă de autorităţile actuale.

Conform sondajelor oficiale, 82,5% dintre belaruşi sunt dispuşi să voteze pentru Lukaşenko, aflat la putere din 1994. Un procent de 2,9% ar sprijini un alt candidat, 7,9% ar vota împotriva tuturor - opţiune prevăzută de legislaţia electorală -, iar 6,7% nu ar participa la alegeri.

Opoziţia din exil le-a cerut susţinătorilor să voteze împotrivă deoarece consideră că în Belarus nu pot fi organizate alegerile democratice libere.

La scrutinul prezidenţial mai participă liderul comunist Serghei Sirankov, liderul Partidului Republican, Aleksandr Jizhniak, fiul unui politician cunoscut, Oleg Gaidukevici, şi avocata Anna Kanopatskaia, care a mai participat la un scrutin, în urmă cu cinci ani.

În timp ce primii trei sunt consideraţi candidaţi doar de faţadă, Kanopatskaia i-a cerut lui Lukaşenko să cedeze puterea şi pledează pentru reformarea modelului autoritar actual şi pentru un sistem care să permită libertatea de exprimare şi să susţină proprietatea privată, solicitând în acelaşi timp eliberarea prizonierilor politici.

Autorităţile electorale au interzis fotografierea buletinelor de vot, metodă ce a făcut posibilă confirmarea falsificării rezultatelor la alegerile prezidenţiale din 2020 care au provocat cele mai mari proteste antiguvernamentale din istoria fostei republici sovietice. Din acest motiv, sute de mii de oameni, printre care mulţi activişti din opoziţie, au plecat în exil şi nu îşi vor putea exercita dreptul de vot întrucât autorităţile nu au înfiinţat secţii de votare în străinătate, invocând motive de securitate.

Puterile occidentale şi organizaţiile pentru drepturile omului îl acuză pe Lukaşenko de faptul că a lansat o campanie brutală de represiune din august 2020 în urma căreia au ajuns în închisoare mii de persoane, dintre care peste o mie sunt considerate prizonieri politici.

Aleksandr Lukaşenko (70 de ani) a graţiat 250 de persoane de la jumătatea anului trecut în încercarea, potrivit presei independente, de a normaliza relaţiile cu Occidentul, care nu-l recunoaşte drept preşedinte legitim.

Duminică, preşedintele rus Vladimir Putin i-a urat noroc omologului său din Belarus înainte de alegeri. El l-a sunat pe Lukaşenko cu ocazia sărbătorii Bobotezei, o conversaţie în care "liderii şi-au confirmat angajamentul reciproc de a consolida în continuare alianţa şi parteneriatul strategic dintre cele două ţări", a informat Kremlinul.

Rusia i-a oferit un ajutor preţios lui Lukaşenko după izbucnirea protestelor opoziţiei din 2020, a condamnat demonstraţiile, a acordat un împrumut Minskului şi şi-a exprimat disponibilitatea de a desfăşura forţe ruse pentru a restabili ordinea constituţională. La schimb, Lukaşenko a permis accesul trupelor ruse pe teritoriul său pentru ca acestea să poată invada Ucraina în februarie 2022 şi a cerut apoi desfăşurarea de arme nucleare tactice într-o ţară care se învecinează cu trei state membre NATO - Polonia, Letonia şi Lituania.