Comisia Europeana confirma un deficit mai mare decat anuntase Guvernul pentru 2024. Analistii se asteapta la cresteri de taxe

Deficitul bugetar al României pe 2024, calculat după metodologia Comisiei Europene, este mai mare decât cel anunțat de guvernul de la București. Procentul este de 9,3% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană. Statul român a cheltuit cu 163,7 miliarde de lei mai mult decât a încasat în 2024. În acest context, după alegeri sunt așteptate creșteri de taxe și scumpiri. Ministerul Finanţelor a precizat, marţi seară, că România îşi reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 şi că va continua această traiectorie şi în următorii ani, aşa cum prevede Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu.

ACTUALIZARE 23:00 „Deficitul bugetar al României calculat conform metodologiei naţionale «cash» a fost, în 2024, de 8,65% din PIB, respectiv 152,72 miliarde lei. Deficitul bugetar ESA, conform datelor oficiale ale Eurostat, publicate în data de 22 aprilie 2025, a fost de 9,3% din PIB la finalul anului trecut. Calculul deficitului s-a făcut în sistemul de raportare accrual, definit în Sistemul European de Conturi (ESA 2010), precum şi în regulamentele emise în aplicarea Tratatului de instituire a Uniunii Europene. Astfel, diferenţa dintre cele două abordări este rezultatul aplicării unor metodologii diferite de estimare”, arată Ministerul Finanţelor, într-un comunicat de presă citat de News.ro.

Potrivit sursei citate, influenţe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate şi neplătite la sfârşitul anului de către instituţiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât şi transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcţie de termenele de plată.

”Facem precizarea că nu este pentru prima dată când, în România, au putut fi observate diferenţe între deficitul ESA şi deficitul cash. Chiar şi în acest context, România îşi reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 şi, totodată, va continua această traiectorie şi în următorii ani, aşa cum prevede Planul Bugetar – Structural Naţional pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană”, subliniază Ministerul Finanţelor.

Știrea inițială: Fără a cere mai mulți bani de la populație și de la firme, este dificil pentru Guvern să respecte ținta de deficit din acest an de 7% din PIB, potrivit analiștilor. Aceștia se așteaptă ca, după alegeri, Executivul să vină cu măsuri dure de creșteri de taxe. Majoritatea se așteaptă la o majorare a TVA. Din luna iulie, vor crește și facturile la curent, deoarece expiră plafonarea. Mai mult, polița de asigurare auto obligatorie s-ar putea scumpi.

Specialiștii se așteaptă ca, după alegeri, taxele să fie mai mari decât dacă s-ar fi luat o decizie de la începutul acestui an. Aceștia se așteaptă la o creștere a TVA cu cel puțin două puncte procentuale, de la 19 la 21%.

Ei se așteaptă și la reduceri de cheltuieli, deoarece este posibil ca Executivul să vină cu astfel de măsuri. Este posibilă și o creștere a impozitelor locale, cele pe proprietate, însă, cel mai probabil, din 2026. Există scenarii și pentru o nouă taxă auto, care să aducă mai mulți bani la buget și care să impoziteze mașinile care sunt poluante.

Analiștii spun că dacă România nu ia aceste măsuri, riscă, într-un grad mare, retrogradarea de către agențiile de rating. Printre consecințele unei astfel de decizii se regăsesc și scumpirea împrumuturilor luate de stat sau chiar restricționarea acestei posibilități de finanțare din piață.

România are nevoie să se împrumute foarte mult, având în vedere că de ani de zile deficitele bugetare au fost unele ridicate.

Deficitul României, calculat de Comisia Europene, este de 9,3% cu aproape un procent mai mare decât cel anunțat de Guvern.

Metodologia Comisiei ia în calcul toate cheltuielile de pe 2024, inclusiv cele care au fost amânate de Executiv pentru plată în ianuarie și februarie. Pe locul doi la deficit în UE este Polonia, cu 6,6% deficit ESA.

România are un plan agreat cu Comisia Europeană de a reduce deficitul pe 7 ani.

În aceste condiții, măsurile care ar trebuie luate la început sunt mai dure.

De altfel, și președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertiza recent că statul nu a învățat din crizele din trecut și că România este foarte aproape de o nouă „curbă de sacrificiu”, adică reducerea de cheltuieli bugetare drastice, care ar putea afecta și numărul de salariați și nivelul salarial.

Președintele interimar Ilie Bolojan a vorbit despre măsuri dure care vor trebui implementate de la jumătatea anului 2025.

Deficitul bugetar al României, calculat după metodologia europeană ESA (European System of Accounts), este indicatorul folosit de Comisia Europeană pentru a evalua disciplina fiscală a statelor membre. Spre deosebire de deficitul în termeni cash, deficitul ESA include toate angajamentele financiare ale statului, indiferent de momentul în care sunt realizate efectiv plățile.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, s-a apărat, săptămâna trecută, la Palatul Victoria, spunând: „Care deficit? Informaţiile dumneavoastră sunt eronate. Deficitul este 8,6%, deficitul cash. Dumneavoastră vorbiţi despre deficitul ESA, nu le putem confunda. An de an, de fiecare dată, deficitul ESA este mai mare decât deficitul pe cash. Cifrele sunt clare, vom anunţa luna aceasta şi deficitul ESA, se va raporta la Comisie. Aşa cum şi la începutul anului 2024, deficitul ESA a fost mai mare, o să fie mai mare decât cash-ul. Nevoia de finanţare depinde exact de bugetul pe care-l avem, ne încadrăm în 7% şi acest deficit nu influenţează bugetul pe 2025, pentru că acele cheltuieli au fost luate în calcul la elaborarea bugetului”.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a înrăutăţit estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,3% cât prognoza în octombrie, până la 1,6%, arată cel mai recent raport „World Economic Outlook”, publicat marţi de instituţia financiară internaţională.