Preşedintele rus Vladimir Putin a introdus luni în legislaţie conceptul de „genocid împotriva poporului sovietic” comis în timpul Marelui Război Patriotic, cum numeşte Rusia al Doilea Război Mondial, înainte de aniversarea pe 9 mai a 80 de ani de la victoria Armatei Roşii asupra Germaniei naziste, relatează agenţia EFE.

Potrivit portalului de informaţii juridice al guvernului rus, legea promulgată de Putin reglementează atât păstrarea memoriei victimelor acelui genocid cât şi securitatea şi întreţinerea mormintelor acestor victime, precum şi construirea de monumente şi organizarea de ceremonii comemorative. Actul normativ, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026, stabileşte de asemenea un mecanism de căutare a locurilor de înhumare şi a gropilor comune pentru a aduce victimelor omagiul meritat.

Numeroase tribunale regionale ruse au recunoscut în ultimele luni crimele comise de nazişti în Uniunea Sovietică drept genocid. Obiectivul este „de a nu permite trecerea sub tăcere şi denaturarea adevăratelor evenimente ale celui de-al Doilea Război Mondial şi a rolului istoric al Uniunii Sovietice”, obiectiv care de asemenea serveşte la „apărarea intereselor naţionale ale Federaţiei Ruse”, se arată într-o motivare judiciară.

Într-o declaraţie acordată duminică, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a descris drept „de neînţeles că Uniunea Europeană doreşte în mod deschis să revigoreze ideologia europeană a nazismului”, referindu-se la ajutorul militar oferit de statele europene Ucrainei în războiul cu Rusia. De asemenea, oficiali ruşi de rang înalt au acuzat autorităţile germane că emulează nazismul prin furnizarea de arme Ucrainei.

Potrivit statisticilor oficiale, peste 26 de milioane de cetăţeni sovietici au murit în Marele Război Patriotic, dintre care peste opt milioane au fost soldaţi, notează EFE, citată de Agerpres.

Preşedintele Putin a promulgat de asemenea amendamente legislative care înăspresc măsurile contra persoanelor considerate „agenţi străini”. Astfel, de acum înainte, pe lângă ONG-uri şi alte persoane şi entităţi sprijinite din străinătate, vor fi considerate agenţi străini de asemenea persoanele care „contribuie la aplicarea deciziilor organizaţiilor internaţionale la care Rusia nu participă” sau care „ajută entităţi statale străine să desfăşoare activităţi îndreptate împotriva securităţii” Rusiei.

Pe această listă vor fi incluse de asemenea persoanele care „implică cetăţeni, inclusiv minori, în culegerea de informaţii despre activităţi tehnico-militare ce ar putea fi folosite pentru a aduce prejuducii” Rusiei.

Este de asemenea prevăzută posibilitatea de iniţiere a unor proceduri judiciare în lipsă împotriva „agenţilor străini” care au fugit din ţară şi au comis „acţiuni ilegale împotriva Rusiei din străinătate”, noua legislaţie enunţând inclusiv o listă cu 20 de infracţiuni pentru care agenţii străini puteau fi judecaţi în lipsă.