Economie (183360)

Economie, business si impactul in viata de zi cu zi.

Cum incearca guvernul lui Putin sa faca rost de bani pentru a sustine razboiul: „Este ca si cum ai tunde un purcel”

Guvernul rus ia în considerare creşterea cotei TVA pentru a ţine deficitul bugetar sub control şi a menţine rezervele, în ciuda asigurărilor publice ale preşedintelui Vladimir Putin că nu vor exista majorări de taxe, au declarat mai multe surse din apropierea acestui dosar pentru Reuters.Rusia, care este în al patrulea an al războiului din Ucraina, a majorat impozitele pe veniturile persoanelor fizice şi pe profitul companiilor în acest an, dar chiar şi aşa, în luna mai, Guvernul de la Moscova a trebuit să tripleze prognoza de deficit bugetar, până la 1,7% din produsul intern brut (PIB). Acum Rusia se pregăteşte să depăşească această ţintă de deficit, potrivit unui oficial citat de presa de stat în cursul acestei luni. De asemenea, ţinta de deficit pentru 2026, de 0,9% din PIB, pare ca va fi şi ea depăşită.Patru surse apropiate Guvernului au confirmat un raport publicat săptămâna aceasta de The Bell, o agenţie media cu sediul în afara Rusiei, conform căruia Guvernul de la Moscova discută creşterea cotei taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 20%, până la 22% pentru a reduce deficitul. Raportul nu a avansat un posibil calendar pentru o decizie, dar una dintre surse a declarat pentru Reuters că aceasta este luată în considerare pentru bugetul din 2026, atâta timp cât regula bugetară referitoare la veniturile din petrol rămâne în vigoare."Cum poate fi redus deficitul respectând regula bugetară? Doar prin creşterea impozitelor, pentru că nu mai este aproape nimic de redus, fie cheltuieli militare, fie cheltuieli sociale", a declarat o sursă.TVA a reprezentat 37% din veniturile bugetului federal în 2024, iar posibila creştere ar putea reduce la jumătate deficitul preconizat pentru 2026, conform calculelor Reuters.Economia Rusiei a continuat să crească în ciuda înăspririi sancţiunilor occidentale din cauza războiului din Ucraina. Însă se aşteaptă ca avansul PIB-ului să încetinească la aproximativ 1%, de la 4,3% anul trecut, iar inflaţia rămâne peste 8% într-o ţară în care o mare parte din forţa de muncă şi 40% din venituri sunt acum direcţionate către apărare şi securitate.Cheltuielile guvernamentale sunt principalul motor al creşterii economice în Rusia şi, în condiţiile în care Putin şi-a exprimat nemulţumirea faţă de încetinirea economică şi de necesitatea de a continua finanţarea războiului de uzură din Ucraina, reducerile de cheltuieli sunt puţin probabile.Ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, a insistat că regula bugetară, în baza căreia veniturile din energie colectate peste preţul ţintă al petrolului pentru Rusia, care în prezent este stabilit la 60 de dolari pe baril, sunt direcţionate către fondul de rezervă fiscală, va rămâne în vigoare.Fondul de rezervă fiscală, care este separat de rezervele băncii centrale a ţării, are în prezent aproximativ 4.000 de miliarde de ruble în active lichide, care pot fi folosite şi pentru acoperirea deficitului. Anul acesta, Guvernul intenţionează să apeleze la fond pentru 447 de miliarde de ruble.Putin, care în 2024 a promis că nu va face modificări majore ale sistemului fiscal înainte de 2030, în urma creşterilor de impozite introduse în 2025, a cerut Guvernului pe 5 septembrie să crească veniturile printr-o productivitate mai mare, nu prin taxe.Sursa care a spus că există puţin loc pentru reduceri în bugetul federal, a susţinut că cheltuielile militare nu pot fi reduse, iar reducerile modeste în sfera socială nu ar ajuta prea mult."Este ca şi cum ai tunde un purcel - multe ţipete, dar fără un câştig semnificativ. Dacă am putea reduce 1-2 trilioane de ruble, sigur, dar nu poţi reduce astfel de sume, pur şi simplu nu există. Poţi reduce câteva milioane, poate sute", a spus sursa. 

Zilele Bucurestiului 2025: Evenimente in weekend. Primul spectacol pe apa produs in Romania si tururi gratuite cu autobuzele turistice

Zilele Bucureștiului 2025 vor transforma Capitala, în acest weekend, într-un adevărat centru de celebrare. Locuitorii și vizitatorii orașului pot lua parte, sâmbătă și duminică, la o serie de manifestări: de la concerte în aer liber și spectacole multimedia, la tururi ghidate și expoziții, evenimente dedicate celor 566 de ani de istorie marcați de la prima atestare documentară a Bucureștiului.

Un polonez care a impuscat un roman intr-un mall, crezand ca e ucrainean, a fost pus sub acuzare la Wroclaw

Un polonez, identificat de presa locală drept Michał F., este pus sub acuzare la Wroclaw, pentru că a împușcat și bătut un român, identificat drept „Vasile”, într-un mall din oraș, crezând că are de-a face cu un ucrainean. Incidentul șocant s-a petrecut în martie, pe numele polonezului fiind emis acum actul de acuzare și acesta urmând să fie audiat la 24 septembrie, potrivit ediției locale de Wroclaw a Gazetei Wyborcza.

Lia Olguta Vasilescu explica de ce nu pot fi concediati 13.000 de angajati din administratia locala. „Nu vom agrea un astfel de pachet”

Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a explicat joi, într-o intervenție la Digi24, de ce nu poate fi realizată reforma administrației publice în variata cerută de premierul Ilie Bolojan. Ea spune că PSD a venit cu propuneri prin care orașele să nu rămână fără anumite servicii publice după disponibilizări, însă precizează că în acest moment nu a fost luată nicio decizie. 

Ce ar insemna pentru Occident o zona de interdictie aeriana deasupra Ucrainei (analiza The New York Times)

După recentele incursiuni ale unor drone rusești în spațiile aeriene ale Poloniei și României, guvernul polonez a reluat discuțiile cu privire la stabilirea unei zone de interdicție aeriană deasupra Ucrainei pentru a proteja împotriva unor noi intruziuni rusești. România s-a declarat, prin vocea președintelui, mai degrabă împotrivă, dar nu a exclus că, în timp, și-ar putea schimba opinia. Ce ar însemna pentru Vest o astfel de zonă de interdicție aeriană? O întrebare la care încearcă să răspundă cotidianul american The New York Times, într-o analiză.